Articole despre patul lui procust

Mă întrebai ce culoare ai tu. Te văd auriu. Într-un amurg nehotărât, cu soarele încă atârnând pe orizont. Văd praful ridicat în urma unei mașini decapotabile ce gonește spre viitor. Văd promisiuni, lumină, căldură, siguranță, liniște, proiecte. Văd în tine tăceri și strângeri de mână. Aud sunete calde în tine. …

Ciudată stare. Parșiv sentiment. Neliniște, revoltă, frământare. Durere și frustrare. Senzații apocaliptice. Te ia dintr-o dată și nici nu știi de unde vine. Spun gurile rele că tocmai din copilărie, că dacă unul din părinți a suferit de așa ceva, neapărat vei moșteni și tu. Așa, cam ca o boală, …

Bradul meu de Crăciun ești tu! Iubitul meu nu are nicio vină că m-a dezamăgit. Şi nimeni nu are vreo vină când ne dezamăgeşte și noi plângem, suferim și ne dăm cu capul de pereți. Din copilărie, când ne trânteam cu fundul de pământ că nu suntem lăsați în fața …

Dragostea e oarbă, se spune. Des. Fraza nu e doar apanajul mamelor nemulţumite de alegerile fetei sau ale femeii nemulţumite de alegerea celui care decide să nu ”o mai vadă”, părăsind-o pentru o alta, ”cu mult mai urâtă, mai grasă, mai bătrână”. Este şi ceea ce ne spunem involuntar, toţi, …

Dorinţa de libertate te defineşte de când înveţi să faci primii paşi, copiind mecanic mişcările paşilor adultului care te ţine de mână. Această bucurie a părintelui, care îşi adoră copilul ce porneşte să păşească în viaţă cuprinde tragismul tuturor despărţirilor ulterioare. Primii paşi sunt primele semne de independenţă ale unei …

Acum 120 de ani se năștea Camil Petrescu, scriitorul despre care criticul de teatru Florica Ichim spunea: “Dacă romanul Patul lui Procust avea șansa de a fi fost tradus într-o limbă europeană în anul în care a fost scris, Thomas Mann ar mai fi așteptat Premiul Nobel pentru literatură“. Iată …

Întrebarea era dacă sunt o mamă rea. Și eu știu răspunsul. Nu trebuie să mi-l spună nimeni. Evaluarea cea mai corectă o faci tu însuți, în funcție de situația ta, de context. Nu vă încredeți în evaluările altora. De ce? Există o tendință a oamenilor de a se considera deținătorii …

Puțini dintre noi își păstrează, la maturitate, curajul de a visa până la cer, puterea de a modela lumea și îndrăzneala de spune ceea ce se vede. Foarte curând, copiii încep să învețe ce e adevărat și ce e fals, ce e corect și ce e greșit, ce e posibil …