Articole despre pasăre

O MICĂ ANALIZĂ LITERARĂ   În seara de 17 mai 1971, la Sala Palatului, Gala Festivalului Club A s-a deschis cu premianții secțiunii folk – Marcela Saftiuc și Mircea Florian. Am ascultat de-a lungul timpului foarte multă muzică folk, iubesc și admir mulți artiști ai ei – inclusiv unii despre …

Pe 2 august s-a împlinit un an de când ea nu mai este. Îmi tresare inima ori de câte ori dau de comentariile și postările ei pe fb. Vă pun aici un omagiu, o poveste pe care o să o găsiți și în carte. Sânziana „Nu știu cât de «mare» …

Un om frumos, înalt și drept, cu ochii albaștri precum cerul cel minunat pe unde ea zburase mereu. Omul nu avea pe nimeni, îi murise soția de tânără și apoi, pe rând, și părinții. Pasărea avea grijă de om cu cântecele ei, dimineața îl trezea să plece la muncă cu …

Am crescut cu un crez puternic de la părinţii mei: „Relaţiile se întreţin, ele nu există pur şi simplu!”. Dincolo de asperităţi, rudenii, joburi, antipatii, situaţie financiară, acea relaţie se dezvoltă când cei doi părtaşi resimt un fior rar numit de bătrânii noştri „păsare”. Dacă nu eşti traversat de acest …

Azi am hotărât să văd din nou Montmartre. Cobor din metrou la staţia Blanche, dar o iau pe altă stradă decât de obicei. Mi-e gândul la o cafea pe terasa unei cafenele, ȋn ciuda vremii ploioase. Deocamdată, te poţi plimba şi fără umbrelă. Merg ȋn sus, pe o stradă îngustă, …

Îl iubeam mult. Era slab și înalt, cu ochii verzi, ochi cum nu aveam să mai văd vreodată. Îmi spunea că sunt o prințesă. Tata. Aveam 16 ani când s-a așezat pe scaun, trist, și mi-a spus: “Sunt bolnav”. “Ce ai, tată?”, m-am speriat eu. “Mă doare inima!”, a răspuns. …

Privind în urmă, întrezăresc o vreme în care simțeam că viața mă doborâse, o perioadă din trecut în care, la propriu vorbind, mâncam pâine cu pâine și vorbeam doar cu mine însumi. Eram un puștan pe atunci, învățam să mă ridic și să zbor, nu prea știam cu adevărat ce …

“Prostul nu poate iubi” spune Alexandru Paleologu. Unii (unele) îşi ştanţează numele în carnea celuilalt. Să îl vadă acolo, roşu, rană, sfârâind. Pus cu fierul încins… Mirosind a carne arsă pînă departe. Să ştie lumea, ce naiba! Să fie evident cui aparţine, cine l-a avut întâi, cine a atins, cine …