Articole despre parc

Pe Andreea am cunoscut-o acum câteva zile. Un articol oarecare ne-a împrietenit. Nu voi spune multe despre ea, însă numele pe care îl poartă (de la grecescul andreas – curaj) i se potriveşte ca o mănuşă. În rest, voi lăsa povestea pe care mi-a trimis-o să vorbească de la sine. …

În Bucureşti exista un loc special, Parcul Universitarilor, undeva, aproape de Piaţa Romană, o altă oază a copilăriei mele, înainte să merg la şcoală, înainte să încep să mă schimb. Plin de verdeaţă, plin de copii şi flori, plin de copaci înmuguriţi, cu o fântână şi un foişor, cu dumbrave …

Eroi sunteți voi care, în fiecare dimineață, deschideți fereastra cu un zîmbet. Eroi sunteți voi care îi lăsați iernii un loc printre frunze. Eroi sunteți voi care ascultați cum sunteți strigați “mama!”, “uite, tată!”, de pe o bancă din parc. Eroi sunteți voi care răspundeți. Eroi sunteți voi care aveți …

“Sunt un bărbat superb, inteligent, manierat, rezolvat psihic, gladiator în pat şi liber. Am 37 de ani, două facultăți și două masterate la bord, în familie reprezint a patra generație de orășeni, dețin patru firme în România și trei în străinătate, care merg foarte bine. Am un program extrem de …

N-am știut niciodată unde-i acasă. Deși am locuit aproape toată viața mea (cu excepția unor fragmente temporale distanțate de luni sau de ani, dar intrate adânc în fibra, în structura de rezistenţă a ființei mele) în orașul în care m-am născut, n-am crezut cu-adevărat că aici o să prind rădăcini. …

M-am aşezat pe marginea băncii ude din parc. Ploaia se oprise, iar asfaltul încins emana aburi fierbinţi, topind picăturile de ploaie numai bine cât să te cuprindă o toropeală plăcută şi să te deconecteze de la lumea celor care prea cuvântă.  Sub nasul meu, roiuri de porumbei se învârteau prin …

Când am decis s-o văd pe Claudia, luna iulie ajunsese pe la mijloc. În oraşul de provincie dintre dealuri, nopţile de vară erau calde, dar nu sufocante. Noi ne bucuram de vacanţă de vreo lună. Amânasem momentul întâlnirii din motive stupide. Adevărul este că nu fusesem niciodată prietene. Nu împărţeam …

„Dacă un individ este capabil să iubească productiv, atunci se iubeşte şi pe sine; dacă îi poate iubi numai pe alţii, înseamnă că nu poate iubi deloc.” (Erich Fromm – Arta de a iubi) „Cum adică iubeşti prea mult? Ce e asta? Iubeşti ori nu iubeşti, e foarte simplu!”, mi-a …

Asta mi-a spus nepoțelul meu, aflat undeva în jurul vârstei de doi ani și jumătate la acea vreme. Și nu pentru că deținea vreun adevăr metafizic despre mine și nici pentru că și-ar fi dorit să mă măgulească. La vârsta asta copiii sunt liberi, nu sunt constrânși de reguli existențiale, …