Articole despre oftat

Din când în când, fiecare dintre noi avem momente de introspecție, de descărcare, de șters lentilele şi de privit clar înainte. Azi, deschid uşa sufletului meu şi pătrund în toate camerele lui. Cum intri, e un hol lung cu o oglindă mare, dăruită de prietenii adevăraţi. Acolo stau ei din …

– continuare de aici –  Drumul de întoarcere de la înmormântare a fost infernal. Sofia plângea ușor, cu lacrimi mari ca niște boabe de sticlă picurate din clepsidra spartă a promisiunilor și al timpului nostru împreună. Inițial am crezut că plânge după Vasile, dar mi-am dat o palmă imaginară peste …

Am întâlnit și eu clipa când te saturi. De mârlăniile lumii, de lingușeli, de minciuni, chiar și de mine. În clipa aceea simt că sunt împăcată, nu mă mai zbat pentru nimeni și pentru nimic. Îmi adun hondrobeiele, îmi strâng pontonul la mal, dau jos catargele. Nimeni nu mai vine …

Există zile – nenumărate zile – în care nu se petrece nimic, dar absolut – absolut nimic aşa cum voiai tu să se petreacă. Dar cine eşti tu să vrei? Cine eşti tu să poţi? Cine eşti tu să hotăreşti rânduirea lucrurilor după regulile tale intrinsesci? Tu nu eşti nimic… stropul …

Dacă nu ai bătrâni, să îţi cumperi! Altădată strada avea altă viaţă. De-a lungul ei oamenii trebăluiau molcom pe lângă case iar zgomote de copii umpleau liniştea. O stare de pace şi siguranţă ocrotea strada. O stare de „acasă”. Acum, s-a aşternut liniştea. Casele s-au închis, tăcute, în povestea lor. …

Deadline-uri peste deadline-uri, asta e viața noastră! M-am gândit la cuvântul ăsta care-a ajuns să ne terorizeze și să ne facă viața mizerabilă. Știți de unde vine? Altădată, în închisori, exista o linie pe care, dacă un deținut o depășea, era împușcat. Noi nu mai suntem împușcați, dar spaima a …

Ce idee mai bună poți avea în ultimul an de facultate, decât să-ți faci un copil? E singura șansă să scapi de o repartiție pe undeva prin Fundul Bârgăului, în afară de, Doamne ferește, o boală incurabilă. Adevărul e, că între o boală incurabilă și un copil… parcă mai bine …

Mă așteptam să nu te lași pradă imaginației cum că mersul pe cioburi de sticlă fumurie ți-ar face amintirile să dispară. Mersul pe cioburi de sticlă se face cu ochii închiși, iar usturimea ce o resimți să n-o crezi, e doar o fadă iluzie. Dacă privești cioburile, reflexiile diforme te …

– Ce faci?! – Bine! Atât! Cine a-ntrebat zâmbeşte mulţumit. Ştie, a auzit de la vecina, de la cumătru, de la careva… Ştie că te-ai despărţit, că eşti în disperată căutare a unui loc de muncă, că ai mama internată la spital sau că ai avut un accident. Ştie că …