Articole despre odihna

Parcă nicicând n-au mirosit atât de adânc, teii. O fi din cauza ploii care, de câteva zile, se-mpletește-n florile lipicioase, răspândind miros ud, de dor dulce… O fi din cauza gândurilor dosite de timp prin cotloane ascunse ale minții, gânduri ce bulucesc de îndată ce ochiul se lăfăie-n puzderia aurie …

Undeva, cândva, pe o planetă oarecare, o creatură cu șase membre își târa existența, și așa destul de precară. Parcurgea încet ceea ce mintea sa definea drept drumul de acces spre locurile de stază. Se instala încet, încet, lipsa de radiații pe care creatura le percepea. La un moment dat, …

Soarele rece îngheţa orice fărâmă de viaţă pe care-o întâlnea în cale, dar… aşa se întâmpla de când Apocalipsul topise şi ultima suflare a înneguratului Pământ. Deşertul, odată fierbinte, nu mai era decât un pumn de gheaţă. Era atât de rece… Mai rece decât oricare criptă visată până atunci. Coşmaruri! …

Stăteam, într-o zi, aplecat peste pervazul ferestrei. Cu mintea aiurea încercam să privesc azaleele părculeţului din intersecţie. Degeaba… Tot ce reuşeam era să-mi amintesc că amurgeşte, iar eu am o tonă de lucru (vedeţi dumneavoastră, să fii scriitor este greu. Te scoli dimineaţa devreme şi miezul zilei te prinde la …

Dacă aş fi fost Marcel Proust, cu siguranţă în loc de ceai şi madlene aş fi folosit plăcintele poale-n brâu şi vinul de împărtăşanie ca să îmi declanşez o dulce reîntoarcere în timpuri dragi sufletului. Să ne înţelegem, omul de la ţară n-avea timp şi nici aplecare să facă dulciuri simandicoase, …

Oricât pare de greu , prefer sā știu adevărul și să mi se ofere șansa de-a alege în cunoștința de cauză. Îmi asum durerea unor adevăruri, accept gravitatea faptelor oricat ar fi ea de mare, dar vreau să știu. Omul acela vreau să stea drept în fața mea și să …

Secretul împlinirii, mi-a spus cândva o doamnă de vreo 60 de ani, pe care n-am văzut-o niciodată altfel decât râzând limpede, secretul e să știi să te lași așteptată. Să poți strecura oricărei zile un strop pe timp doar pentru tine, o clipă de fugă departe de zgomotul din jur, …

Avem Lună Plină la perigeu în noaptea de luni spre marți, a cincea SuperLună de anul acesta, când Luminariul nopții se află în opoziție cu Soarele (momentul de lună plină) dar și la cea mai mare apropiere de Pământ. Miercuri, dragostea prinde aripi când Neptun îi vorbește zeiței frumuseții, Venus, …

Nu, n-a murit nimeni. Cu tine vorbesc, tu, care trăieşti! Din când în când, ia o pauză. Lasă-te în pace. În pacea în care toate se întâmplă. Lasă-te în ea ca într-un şezlong. Priveşte doar. Dacă mintea se agaţă de ceva, las-o să-şi facă numărul, apoi cheam-o înapoi, relaxează-te şi …

Inima e un organ care se lasă întins. Poţi să faci cam ce vrei cu ea, are muşchi rezistenţi şi nişte ochi şi niste urechi numai ale ei, care văd şi aud totul şi o fac, din vulnerabila de serviciu, agentul secret şi incredibil de puternic. Cu toate acestea, deşi …