Articole despre oboseala

Un cuvânt scurt ce poate cuprinde un infint de trăiri, iubiri, suferinţe… ani grei… sau, poate, fericire. Unde se duce acest timp, când trece pe lângă noi? Iar dacă suntem prea speriaţi, nu se mai întoarce când suntem pregătiţi… Aşteptăm ani în şir ca timpul să treacă. Atunci când suntem …

Uităm să mulțumim însă în fiecare dimineață pentru miracolul ce ni se oferă, de a vedea, din nou, soarele, ploaia, un nor, un zâmbet de copil. Aceasta este minunea cea mai mare, că ni se dă șansa de a renaște în fiecare zi. Iar dacă nu vom ști cu adevărat …

Străbatem clădirea de la parter la etajul trei, aşa cum facem în fiecare seară de luni până vineri, înghesuite în liftul care parcă ne duce nicăieri… Eu, românca de 35 de ani, o jamaicană bătrână, a cărei vârstă nu o mai ştie nimeni, o poloneză frumoasă, şefa – o englezoaică …

A venit și anul acesta toamna. Însă, la fel ca anul trecut, își desface greu bagajul. La început a mai domolit gradele în termometru, că ne plânseserăm de ascensiunea lor și, pe de altă parte, nici ei nu-i mai place căldura ca înainte. Apoi a trimis copiii la școală, că doar așa pot ajunge oameni …

(din ciclul Douce France) „Unde te vezi peste cinci ani?”, mă întreabă directorul de la HR. Îmi storc creierii să formulez o minciună care să sune adevărat. Oare ce-i place să audă? Că vreau să mă dezvolt? Prea vag. Că vreau să învăț? Prea naiv. Că vreau să avansez? Prea …

Intră pe uşă cu un aer plictisit, nici măcar n-o salută, zice că e obosit și că s-a săturat de toate. Ea umblă ca un titirez în jurul lui, încercând să-i intre în voie, să-i smulgă un zâmbet cât de vag, dar zâmbet să fie. Îi așază masa, îl întreabă …

Soarele încă strălucea puternic, iar palmierii înalți îi zăream succesiv prin geamul microbuzului ce ne ducea către hotel. Gândurile îmi erau, precum sufletul, împrăștiate prin vreo două țări, oboseala începea să se facă simțită ușor, iar telefonul rămas în poșetă, părea că se cere verificat. De fapt, îl țineam încă …

Și nici nu ar putea, pentru că le port atât de rar, doar când circumstanțele sociale le cer vehement. În rest, sunt genul care preferă tălpile goale pe nisip, încălțările sport pe cărări de munte și sandalele cu talpă joasă pe străzile orașelor pe care le colind până la epuizare. …

La început când nu-l cunoşti, ţi se pare, în mod firesc, misterios, iar acest aspect te învăluie într-o atmosferă de basm, te simţi prinţesă, iar zâmbetul e întotdeauna răspuns la întrebarea lui. La început te curtează, în modul lui timid şi fâstâcit sau din contră, hotărât, persuasiv, încearcă să afle …

Şi totuşi e frumos ca, din când în când, să laşi tot şi să te bucuri de prezent. Epoca vitezei ne înghite pe toţi. Am uitat să luăm pauze şi să mai trăim din când în când. Am auzit cuvintele… Nu mai eşti femeia de care m-am îndrăgostit! Şi m-am …