Articole despre normalitate

– Nu e normal să ieși din casă cu blugii așa rupți. – Ăla chiar e tatuaj? Sau doar abțibild… – Tu chiar te-ai tuns așa scurt azi noapte? Nu e normal. – Nu știu cum poți asculta muzica asta, așa tare, nu ești normală la cap. – Nu e …

Cât îi fusese bine, când viața îi intrase, în sfârșit, pe un făgaș normal – de parcă deținea definiția normalității cu exactitate – nu se mai așteptase să intervină ceva destabilizator. Trecuse prin una și alta, ajunsese în iad pentru ea și pășise apoi pe nori afânați, cât mai sus. …

Orice cuplu sfârșește prost. Dacă îi dai suficient timp, vei vedea că, în final, fie viața, fie moartea îi va despărți. Nu vă impacientați, nu mi-am propus să deprim pe nimeni. Și nici nu am intenția să joc rolul Ecclesiastului marital, predicându-vă de sus că „deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni”, …

Cumva, acarul bătrân privi în lungul șinelor, ondulate ușor straniu de timp, lăsându-și gândurile să-și ducă preaplinul… aprinse o țigară fără chef, trăgând pe nas mohoarca ce-i pătrunsese ființa până în creier, nu avea mare lucru de făcut, de mâine intra în pensie… luă ciocanul cu care cânta pe fiecare …

Erau o familie normală. Atât de normală, încât nu aveau nimic deosebit. Oameni politicoşi, adunaţi în jurul unei mese politicoase de Crăciun, cu glume politicoase, cu poveşti normale, oameni cu familii normale, o normalitate atât de normală, că devenea subiect de banc. Evident, un banc pe care nu ai fi …

Ce e normalitatea? Te naști, mergi la școală, te angajezi, găsești un băiat bun, te căsătorești, faci copii, ai nepoți, iar pe mormânt sunt mereu flori proaspete?! Serios?! Asta e tot ce putem face în viața asta ca să reușim, să ne simțim împliniți?! Dacă eu sunt acea femeie care …

Când privești în istoria mare sau în cea personală, n-ai cum să nu recunoști că lucrurile mari se întâmplă când cineva are curaj, ca să nu-i spunem un dram de nebunie. Care crede într-o idee și face pasul acela care schimbă ceva. De la ceva mic, până la ceva care revoluționează un …

– continuare de aici –  Sunt un bărbat normal. Uneori mă trezesc uitându-mă în oglinda din baie la mine și repetând fanatic cuvintele acestea: sunt un bărbat normal! Ca și cum aș vrea să mă conving de asta sau aș vrea să mă uit la fața aia boțită de somn, …

Băi, am votat cu Trump! Vocea vine de undeva din Delaware. Prieteni de Skype. Să-ți fie de bine, îi zic, ce schimbă asta? Nu știu, dar mă simt nașpa, am impresia că nu-i muzica mea. Râd. Prietene, astea-s scheciuri umoristice din alea tâmpite, de care sunt pline televiziunile voastre. Politică. …

Nenorocitele alea de ore petrecute în adolescență citind și meditând la cum aș vrea să fie viața mea mi-au creat un crez de la care nu pot nicicum să mă dezmint – nu vreau să port albitura aia de rochie de mireasă. Nu am vrut niciodată. Nici când aveam 12 …