Articole despre nerabdare

Am greșit, am căutat mereu comportamentul perfect pentru a trăi iubirea… te-am ales pe tine, cel din colțul sălii, care păreai mereu retras, trist uneori și la locul tău. Te-am ales pe tine în detrimentul tuturor celorlalți care erau dispuși să-mi pună necondiționat oricând lumea la picioare. Păreai atât de …

– continuare de aici – Weber îi dădu întâlnire lui Alsacio în barul hotelului în care se văzuse cu Elina. Ar fi putut alege orice cafenea sau alt loc potrivit unei astfel de întâlniri, dar îl preferă pe acesta. Apropierea de amintirea Elinei, a locului în care se întâlnise cu …

Abia aștept să cresc mare, abia aștept să împlinesc doisprezece ani, paisprezece sau și mai mult, abia aștept să devin major. Abia aștept vara, abia aștept dimineața, abia aștept să termin școala, abia aștept Paștele, abia aștept să întâlnesc pe cineva, abia aștept să plouă, abia aștept reducerile de primăvară, …

Omul tot om rămâne prin felul în care se raportează la timp și la curgerea lui. Permanent m-am plâns de timp, de lipsa lui de elasticitate, de refuzul lui de a fi îndeajuns pentru tot ce aveam de făcut pe parcursul unei zile. Parcă mă aud spunând că, și de-ar …

Nu știm din viața cui este acest Crăciun, nu se cunoaște autorul acestei povești cu morală, dar ea își face an de an drum către inimile cititorilor în perioada sărbătorilor de iarnă. Nu avem niciun motiv să credem că nu este adevărată și că este spusă doar ca o parabolă. …

În primul rând, când mă gândesc la tine, mă simt cuprins de o căldură lăuntrică, de motivaţii ancestrale, de sensuri aproape mistice şi de un zâmbet fabulous de cald ce nu mi-l pot stăpâni. Simt că strălucesc, că merit să trăiesc, că am ce şi cui să dăruiesc, că sunt …

S-a născut grăbită. S-a luptat cu timpul încă din prima zi de viață. Simțea mereu că îi fuge timpul de sub picioare. Era mai departe decât credea că va fi, probabil că era oricum înaintea programului și totuși simțea că e mereu în întârziere. Că nu s-a grăbit destul de …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri!” Într-o dimineață de iunie, leneveam în pat. Era ziua mea liberă. Îmi propusesem să merg la plajă câteva ore, iar seara intenționam să-l ajut pe fostul meu șef, care avea un restaurant la vreo douăzeci de kilometri de oraș. Era o mare sărbătoare, la …

“Cum ești azi?” apare stingher pe ecranul negru, abia îl zăresc. Cuvintele sunt acolo. Mă caută. Mă caută ca să… ce aș putea răspunde? „Cum”-ul din introducere mă duce cu gândul la o nelămurire. La o curiozitate. Luat separat, poate fi reproș. „Ești”… sunt oare? Dacă da, de ce? Și …

Să spurci femeia de la volan a intrat în folclorul urban care nici nu mai scandalizează. Mă mir. Femeia la volan nu știe să parcheze, ea nu știe să semnalizeze, ea nu știe pe ce drum merge și în general nu e în stare de nimic, cine i-o fi pus …