Încep să pricep cum se cerne viața pentru o femeie singură
Nu, nu mă mai caută nimeni. De doi ani încoace și chiar de dinainte. Și, Doamne, câți prieteni aveam! Roiau în jurul nostru ca fluturii de noapte la lumină. Sau ca muștele la miere. O comparație poate mai puțin poetico-romantică, dar mult mai apropiată de adevăr. Căci până și muștele, …