Iubirea moare uneori și în Paris
Sunt eu. Un licăr de iubire, un strop de bucurie, un gust amărui după fiecare necaz. Mă scurg încet, deși nu aș vrea. Și sufăr. Sufăr cumplit. Nu sunt trăită de-ajuns. Nu sunt trăită cum trebuie. Uneori sunt trăită pe jumătate. Trist. Primesc jumătăți de măsură. De fapt, mint. Primesc …