Articole despre miraj

Yes or No

Astă-seară te-am înșelat, stimate soţ

by Catchy / 12 July 2019

Am făcut-o, poate, pentru toate nopțile de singurătate și palmele trântite brutal peste sufletul meu pur, care crezuse, ani întregi, în mirajul fericirii conjugale. Am făcut-o, poate, pentru sutele de ore în care mi-am vărsat lacrimile sărate pe umerii fragili și părul rebel, îmbrățișată numai de creierii nopții, strivită de …

Read me

Acastanhada

by Monica Tonea / 15 March 2019

După aproximativ 12 ore de zbor, am aterizat amețit pe teritoriul ferm al unui oraș vivace, care s-a scrijelit singur în memoria mea trunchiată de doruri absurde și neîmplinite. În timpul scurt petrecut acolo am reușit să mă contaminez de efervescența localnicilor și să-mi delectez privirile cu lascivitatea notorie a …

Life Bites

Sora mai mică

by Catchy / 29 December 2018

Îi vezi mâinile tremurând de emoție și spaimă… și te mistuie suferința. Nu o poți feri, nu poți ajunge la ea, oricât ai încercat, de atâția ani… În suflet îți urlă fiecare particulă, de tristețe; nu poți articula decât fraze stupide, te preocupi de rahaturi mărunte, inutile, câtă vreme știi, …

Life Bites Milano, Italia

Viaţa la ţară? No, grazie!

by Marietta Dobrin / 25 March 2016

Citesc tot mai des elogiile vieţii la ţară. Vai ce frumoase, nemaipomenite, nemaiauzite, încântătoare, superbe, revitalizante, energizante erau vacanţele la bunici, viaţa la ţară. Aşa, vacanţele! Că viaţa la ţară, dragilor (femeilor de obicei li se scrânteşte limba în atâtea adjective superlative), nu e deloc roze e fiori. Ca să mergi …

Life Bites

Joc

by Ava / 5 August 2015

– Foc, oglindă, mâini. – Contează ordinea? Sau pot să încep cu oricare dintre ele? – Povestea ta, alegerea ta. – Mai întâi, lasă-mă să îți spun că alegerea e una interesantă. Poate părea chiar de-a dreptul înfiorătoare în primă instanță. Mai ales dacă fiecare cuvânt îți evocă o amintire …

Life Bites București

Pentru cine există ei?

by Laura Brînzoi-Nuță / 18 May 2015

Miercuri pe seară. După 10. Într-o stație, la Unirii. Mă-ntorc spre casă, după o-ntâlnire pe fugă, cu o colegă plecată. Acum e prietenă. Nu știu cum anume se face că oamenii prezenți, aproape de noi, adeseori nu-i putem numi așa. Când pleacă și ne lipsesc de-a binelea ne devin prieteni. …

Talk Tabu București

Trezirea, doamnă!

by Anca Constantin / 5 December 2014

Da… Păi chiar privesc fotografia asta ieşită în ochii mei astă dimineaţă şi mă gândesc – ce-ar putea fi mai atrăgător decât oasele şoldurilor astea împungând trist o rochie superbă, ochii goi ai manechinei cu obrajii traşi şi întreaga postură atent studiată, trasă de umeri într-o încercare schimonosită de a …

catchy.ro