Articole despre metrou

„Piua!” se auzea, în copilărie, strigătul ascuțit, dat cu respirația întretăiată, de către unul dintre camarazii de joacă. Și atunci, oricât de prinși am fi fost în vâltoarea amețitoare a jocului, totul încremenea. Cel ce dădea semnalul oprea  temporar întreaga agitație iscată de binecunoscuta leapșa. La cerere și fără supărare, …

Trecuse cam multicel de când nu mai luasem pulsul bucătăriei, drept pentru care mă tot bâzâia la cap o muscă enervantă, care căuta să se facă comodă pe căciula mea. Ca să scap de ea fără să-mi intoxic neuronul cu insecticid, hotărăsc să-i fac o surpriză frumoasă lui bărbatu-miu: -Mon …

Este om de serviciu la metroul din Buenos Aires, însă numele lui, Enrique „Kike” Ferrari, se regăseşte pe coperţile mai multor romane poliţiste traduse în patru limbi şi publicate în şase ţări. Exact, metroul din Buenos Aires are ca om de serviciu un scriitor de succes. După ora 11 noaptea, …

“Bună Catchy, numele meu este Ana. Sunt în clasa a 12-a, în Lazăr, şi te urmăresc de mult timp. Ieri am avut o conexiune cu un băiat cu cei mai frumoşi ochi albaştri, la metrou, la Unirii. Ai putea, te rog, să postezi mesajul meu în speranţa că va vedea …

Și? Ai fost pe Întâi? Ai fost? Pe Întâi. Cu Î din  din Gât din Î, ca la Români. Că doar era ziua Românilor, da. Ai fost? Cum unde? Pe bulivar. A fost tam tam. A fost tămbălău. Cum de ce? Păi, a fost Întâi. Mult Tâmbălău pentru nimic. …

Două birouri și un ficus între ele. Un dulap ticsit cu dosare. Sunt Ana și lucrez în acest birou de doi ani. Liza e colega mea. Nu am reușit niciodată să ajung înaintea ei la birou. Azi am întârziat aproape jumătate de oră. Stiu, n-am copil de dus la școală, …

Nu ştiu, am senzaţia că totul este întors pe dos, că ceva nu este la locul lui când vine vorba de simţ estetic. Mai ales în postmodernitate! Ştim foarte bine că, în ziua de azi, contează foarte mult aspectul fizic. Este mai important, chiar dacă sună ridicol pentru elitişti, ca …

– pentru turiştii ocazionali – Să zicem că lumea întreagă ar fi un restaurant internaţional, un restaurant imens cu tot felul de…feluri: mai cu smântână, mai picante, mai nesărate, vegetariene sau nu. Parisul, în această constelaţie gastronomică, este acel fel de mâncare cu care nu te poţi obişnui treptat. E …

Când e să ai noroc, ai și gata. Nu știu dacă l-am facut eu, cu mâna mea. O fi ceva de prin altă viață, zic. Copil fiind, păduri cutreieram… aiurea: stăteam în casă și citeam. În viața mea nu m-am cățărat într-un copac, că nu am văzut sensul agitației. Făceam …

Pe cine supără termenul, să-l înlocuiască cu angoase. Nu vreau să dau lecții și nici prea științifică n-o să fiu, din nevoia de-a ne înțelege. Când mă simțeam pierdută, apărea cineva ce fusese înaintea mea în același loc și asta m-a ajutat. Scrisul meu sper să aibă uneori efectul ăsta… …