Articole despre melancolie

Buna lăsase geamurile deschise. Înfloriseră crinii. Miros de tămâie dumnezeiască. Durerea mă uitase pe scaun, dar nu durerea pentru care mă căinau ceilalți, ci o durere cu mult mai cumplită, de impostoare. Iubisem, dar nu atât cât ar fi trebuit, nu iubisem la înălțimea dragostei lui fremătătoare, provocatoare de iureș …

Iubirea platonică din copilărie se poate transforma într-o altfel de legătură? Încercăm să aflăm urmărind pelicula Past Lives, o romanță dulce-amăruie despre renunțări. Astfel, regăsim doi prieteni, Nora și Hae Sung, care se vor pierde și se vor regăsi de două ori. Filmul devine o frumoasă poveste, plină de sensibilitate, …

Exilul e sentimentul înstrăinării. Ca să simți că aparții unui loc sau unei culturi, unei comunități, relația aceea trebuie să aibă rădăcini adânci. Omul metropolitan e un nomad. Orașele, încă de la început, au adunat laolaltă necunoscuți, oameni care nu aveau legături strânse. Sunt, de la origini, spații semi-virtuale, incubatoare …

Am ajuns și eu, pentru a șasea oară în ultimii cincisprezece ani, în capitala Ungariei. E adevărat, ultima dată fusesem acum șapte ani. Ce s-a schimbat de atunci? Nu mai ajunsesem în Budapesta din 2015, de când venisem să văd un meci de fotbal între Ungaria și România, care nu …

Unul dintre cele cinci simțuri, cel mai greu de transmis prin ecran, mirosul îl determină pe regizorul-scenarist Grégory Magne la o călătorie încântătoare în aromele asortate ale vieții. Un frumos duo actoricesc, dirijat cu eleganță de Grégory Magne (L’Air de rien), ne aduce în prim-plan «solitudinea parfumată». Cineastul semnează un …

Trebuia să fiu muza lui și asta eram. Pe vremea aceea ne permiteam să credem că avem destine. Cred că, totuși, nu m-aș fi putut ierta vreodată dacă literatura ar fi avut de suferit din pricina mea și, cumva, l-aș fi avortat pe poet. Făceam tot ceea ce credeam că …

Sunt unii oameni, cu toții îi știm, îi recunoaștem, oameni care se adapă la tristețe, ca la un izvor cristalin și răcoros de munte. Poartă durerea ca pe un stindard, iar fericirea îi apasă, parcă îi golește de viață, le ia piuitul și le strică pofta de mâncare. Bucuria îi …

– continuare de aici – Ieși pe ușa hanului fără să se mai uite înapoi. Știa că nu avea să se mai întoarcă niciodată acolo. Se grăbi să ajungă cât mai repede la gară și se urcă în primul tren care o ducea spre sudul țării. Mai erau doar câteva …

Cel mai greu este să-ţi ajungi ţie însuţi. Îţi ia aproape o viaţă întreagă până vei atinge acea stare de normalitate. Apoi, mai sunt câteva momente şi gata – viaţa s-a terminat. Până ajungi acolo, cauţi lumina ca un orb. Cu disperare şi furie. Prin asta trecuse şi Violeta. Ani …

Sensul. Mi-ar plăcea să găsesc sensul în tot. Ce sens are să faci un copil? Ce sens are să muncești? Ce sens are să te machiezi? Ce sens are să fii cinstit? Ce sens are să bei apă? Ce sens are să faci curățenie? Ce sens are? Le faci că …