Articole despre maini

Înțeleg, acum, că prea târziu mă întorc acasă. Prea târziu mă întorc cu adevărat. Prea mult timp mi-a luat să pricep greutatea acestui cuvânt, valoarea și toată însemnătatea trăirilor pe care numai acasă le încerc. Eu am plecat devreme de acasă, mult prea devreme. Am plecat tot mai departe cu …

Mama este cel mai mare critic al meu. Crescută într-o sărăcie lucie, în praful iute de pe dealurile din apropierea Prutului, n-a știut niciodată să-și exprime afecțiunea așa cum o fac cei crescuți la oraș, așa cum vede un copil prin filmele americane. Mâinile ei roase de muncă, cu greu, …

Mi-a rămas restul nopţii mie. Să-l odihnesc, deşi n-avea nevoie. Ar fi vrut să tacă în comun, să zâmbească şi să-şi ţină minte visele care-l vor făptui câteva ore. Le-a deschis lor fereastra şi a venit doar unul. Se făcea că erau doi oameni care aveau mâini. Una el, una …

“Pentru că nu văd, simt!”, mi-a răspuns maseurul orb atunci când l-am întrebat de unde a ştiut că ea e EA. “Eu îl aştept pe EL şi cred că o să-l recunosc după felul în care o să se uite la mine. Ştiu c-o să mă privească în felul acela …

Sper că sunteți la fel de norocoși ca mine și mai aveți bunici în viață. Din acelea care se plâng mereu că le-a uitat Dumnezeu pe acest pământ, iar voi le spuneți că nici nu vreți să-și amintească. Pentru mine, singura bunică în viață, cea din partea mamei, este o …

Merg la părinţi cam o dată pe lună. De cum văd din depărtare luminile oraşului (de obicei ajung seara) simt cum totul se schimbă în mine, cum parcă nu mai ajung! La mine pe stradă pot să merg cu ochii închişi, atât de bine sunt întipărite în minte fiecare piatră, …

Pierdui cu bună ştiinţă startul părerilor despre ce şi cum va fi. Politica în cifre nu-i aria mea. Cea însufleţită în cuvinte, gesturi, simţuri, însă da. La ele îmi e trează inima. Aşa că azi nu pot decât să mă bucur. Fără să am nevoie de sonor, văd un om …

Plăcerile corpului sunt că baloanele de săpun – colorate, efervescente, dar se sparg repede. Plăcerile sufletului sunt liniștite, frumoase, sublime, de durată și se întind continuu înspre frontierele cu lumea nevăzută. În fiecare zi, în orice loc, suntem sufocați de sex: în reviste, în filme, pe panourile outdoor, pe bloguri, …

Presimt că mi-o iau… poate chiar acasă… Pfiu! M-am zburlit toată şi părul de pe cap drept ca o mătură stă…dar pixul nu mă lasă… Mi-a zis odată un domn doctor, asistent al grupei mele de pe-atunci, în timp ce-l ascultam inteligent, cu mâinile la spate: – De ce-ţi ascunzi, …

Prima oară zâmbetul. Zâmbesc frumos, ca o felie de pepene roșu cu urme de dinți. Am 26 de ani și de 26 de ani zâmbesc. Ochii mi se îngustează, fruntea mi se aprinde ca o lustră, pielea îmi face cute în jurul ochilor. Știu că acolo vor fi primele mele …