Articole despre lume

Povestea mea preferată este Frumoasa și Bestia. Este cea mai frumoasă și mai mincinoasă dintre povești. Nu e vorba că poveștile ar trebui să spună adevărul, dar asta minte pe față. Frumoasa nu alege niciodată Bestia. Frumoasa e prea superficială, prea atentă la propria persoană, prea puțin înclinată spre profunzimi …

Sunt în Cuba, în casa unei doamne îmbrăcate în alb, al cărei nume nici nu mai contează. Ce contează, ce știm: e adeptă a religiei Santeria. De aceea am venit aici – ca să o înțeleg. Îmi explică, răbdătoare, regulile, îmi spune în ce crede. N-a avut cea mai ușoară …

1. Nu există decât „happy end”, dacă ai răbdare să continui până când dai de el. 2. Imposibilul este posibil. 3. Toate, dar absolut toate visele sunt realizabile, dacă vin cu adevărat din inimă şi dacă ai curajul să le urmezi până la capăt. 4. Puterea noastră de oameni „simpli” …

Aș putea să strig asta o zi întreagă, doar-doar o auzi cineva! Sunt “vecină” cam șase ore pe zi cu o secție oncologică și atât de firească mi se pare uneori vecinătatea cu grupul de oameni ce-și așteaptă în tihnă rândul la tratament încât mă sperie… Am momente când totul …

Nimic nu este mai pur decât privirea unui copil. Când deschide ochii, ți se pare că deodată îți sunt dezvăluite toate tainele nebănuite ale Universului. Toate sunt acolo, intacte, încă de la începuturile lumii. Totul e clar și explicit, fără cimilituri și fără paranteze. Când clipește parcă întoarce o filă …

  Mi-ai cerut să îți scriu, dacă vreau, dacă pot Din orașul ce-ncape într-un bol cu compot Într-o iarnă tembelă ce îmi umblă prin vene Între zile flămânde, într-un timp care geme.   Eu sunt bine aşa, într-o lume a mea Mai visez, mai trăiesc, mai se-ntâmplă ceva. În apatică …

Îmi plac oamenii nebuni, dar buni. Îmi plac cei care nu-şi strâng duritatea şi tăria negativă la piept, ca pe-o comoară preţioasă, ba poate chiar ca semn de mândrie. Îmi plac oamenii cu putere de-nţelegere, care pot pătrunde-n universul celuilalt, şi nicidecum cei care nu pot ieşi din pielea şi …

Şi se face că sunt iarăşi acasă, acolo unde am copilărit, în căsuţa de la ţară. Mi se întâmplă tot mai des să urc în podul casei, un pod cu bârne groase de lemn pe care în copilărie îl numeam “Podul secretelor”. Pe atunci mi se părea imens, cu cotloane …

Am să vă povestesc despre Lara, o bună prietenă, despre care am crezut dintodeauna că este materializarea lui Audrey Hepburn, aşa de bine îi semăna fizic! Ne revedem când şi când, şi o regăsesc de fiecare dată altfel. Ştie să se reinventeze. Nu pune accent doar pe partea fizică. Ştie …

Apă multă… puhoi… lume multă… puhoi… unii plâng, alţii se roagă şi mult mai mulţi se roagă şi plâng. Se roagă şi plâng pentru case, pentru hrană, pentru ce-au avut, pentru ce-au pierdut, pentru ce-ar fi putut să aibă şi nu mai au, pentru un ajutor cerut. Alţii firesc de …