Un kilogram de… bucurie, vă rog!
E vineri seara. Stau liniștită în canapea și privesc ecranul televizorului, dar nu aud și nici nu văd nimic. Dacă mă întrebi repede la ce post tv m-am oprit, n-am habar. Nu contează. O stare de oboseală amestecată cu plictiseală amenință să mă copleșească și iată-mă cum îmi fac curaj …