Articole despre iubita

Există, deși pare că nu a fost inventat încă. Spun pare că n-a fost inventat, pentru că bărbatul adevărat nu se naște, ci se inventează. Deși despre tema bărbatului adevărat se discută în multe cercuri, începând de la cabinete de psiholgie, de mediatori, birourile de la job, cafenele (cel mai adesea), …

S-au căsătorit de tineri, din dragoste. Formau un cuplu reuşit. Cel puţin aşa ziceau cei care-i vedeau împreună. El, înalt, frumos şi boem, ea, cochetă, elegantă, discretă. Dar n-a mers. El s-a plictisit repede. Îi trebuia mereu un alt impuls, alt imbold, altă tentaţie. Şi-a început sarabanda. Nimic din ce …

Pe la 18 ani, la facultate, am reușit să o îngrop în mine pe Maria și să ridic privirea spre alte fete. Amelia din Slobozia, colega de grupă. Genul cu fustă scurtă, mulată pe corp, înăltuță, blondă, fund obraznic, ochelari perverși de profesoară ce acopereau frumusețe de ochi verzi, pantofi …

Tu de ce n-ai suferit? De ce n-ai plâns în pumni când am plecat de lângă tine? Ar fi trebuit să îți smulgi părul ăla blond de tristețe și, în genunchi, să îmi cuprinzi gamba cu unghiile tale negre până aș fi sângerat. De ce nu m-ai făcut să mă …

M-am amăgit toată vara că mi-e bine. Mai bine decât singură. Eram iubita din timpul săptămânii, noi în cearșafuri și ne-noi în fața celorlalți. A venit toamna și am avut două zile de refuzuri repetate, de ambele părți, până să-l conving că, de îndată ce mă întorc la lucru, în …

Nu-mi mai amintesc dacă era toamnă târzie sau vară. Îmi amintesc doar verdele ochilor lui calzi, zâmbetul şi modul în care vorbea: apăsat şi puţin peltic. Locuiam de vreo jumătate de an „în gazdă”, la doamna Ioniţă, un munte de femeie, ardeleancă din Câmpia Turzii, care stătuse vreo 50 de …

Nu mai ştiu cine sunt. De un an sunt doar cine m-a lăsat el să fiu şi am fost, pe rând, prietenă cu beneficii, mamă a copilului lui (din întâmplare), victimă a deciziei lui de a nu păstra copilul, prietena la care fugea să fumeze una mică când iubita lui …

Te-am visat. Aproape că îţi simţeam mirosul de sare şi de alge de pe pielea arsă, până când m-a trezit ea. Cu ochii abia deschişi, îi văd pijamalele prea largi pe trupul fragil de copil naiv. Închid ochii şi te văd. Încă eşti acolo, purtând cămaşa mea. Vreau să te …

Bucureşti. Metrou. Se aşază în faţa mea pe scaun. A ales o pereche de pantaloni scurţi ce lăsă la vedere picioarele proaspăt epilate, cu o piele lucioasă de la crema aplicată… „Probabil a ales-o pe cea cu miros de trandafiri dulci” îmi spun, amuzată, în gând. Braţele, de asemenea, fără …

Dac-aș fi fost eu prima, aș fi fost stângace la-nceput, mică și neîncrezătoare. Te-aș fi lăsat pe tine să dai tonul și să alegi pe ce drum să pornim, încotro să ne-ndreptăm. Pe urmă, m-aș fi ridicat încet, mai întâi ținându-te de mână, apoi urcându-mă pe umerii tăi și-aș fi …