Raiul de dincolo de alunecările de maluri
Buna lăsase geamurile deschise. Înfloriseră crinii. Miros de tămâie dumnezeiască. Durerea mă uitase pe scaun, dar nu durerea pentru care mă căinau ceilalți, ci o durere cu mult mai cumplită, de impostoare. Iubisem, dar nu atât cât ar fi trebuit, nu iubisem la înălțimea dragostei lui fremătătoare, provocatoare de iureș …