Articole despre intrebare

Recentele glosări şi glisări pe marginea unei emisiuni de televiziune care este Alfa şi Omega interviului de personalitate din România m-au făcut să (re)pun sub semnul interogaţiei misiunea şi tipicul genului publicistic aflat sub reflector. Un dans. Nu-l începi de nevoie, dar, chiar dacă se mai nimereşte şi aşa, o …

Stau şi mă întreb, când ai echilibru în iubire? Şi care e momentul acela care te face să crezi şi îţi dă siguranţa faptului că nu greşeşti, faţă de alţii, prin iubirea ta? Se zice că „Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, se bucură de adevăr, dragostea îndelung rabdă, nu …

Eram tânără. Doamne, atât de tânără, că amintirile mi se amestecă cu crâmpeie de vise şi-mi romanţează poetic trecutul. Totuşi, povestea aceea de dragoste a scăpat, cumva, întreagă de rotiţele neiertătoare ale anilor. De aceea am reuşit să-i păstrez şi clipele frumoase şi pe cele veninoase. Intacte. Par a fi …

„Ce faci?” De câte ori pe zi pui întrebarea asta? De câte ori pe zi o primești? Sau de câte ori pe zi primești si oferi același răspuns automat: „Bine”. Un bine vesel, optimist, un bine sec sau, de multe ori, un bine plictisit, enervat, uneori trist. E greu de crezut …

Zilele trecute am primit un mesaj în care cineva mă întreba: „Unde evadezi când citeşti?”. Mi-a plăcut atât de mult întrebarea, încât i-am promis că îi voi răspunde printr-un articol. Prima oară când am intrat în contact cu o carte eram atât de mică, încât nici nu ştiam să citesc. …

A fost simplu să plec. Îmi trebuie o doză infinită de nebunie să mă întorc. Oamenii mă privesc ciudat şi mă întreabă „de ce” şi eu le întorc întrebarea „de ce nu” şi-mi continui nebunia. Persist să cred în nebunia mea. Să cred că mă pot îndoi până să nu …

Nu mi-au plăcut niciodată curioşii cu privire la subiecte care nu-i privesc. Nu mi-au plăcut niciodată oamenii care cred că au dreptul să interogheze. Probabil e reacţia întârziată, dar puternică la comunism. Dacă vreau să povestesc, povestesc singură. Dacă nu, pusul lămpii în ochi şi prinsul deştelor în menghină nu …

Mă așez să scriu. Îmi vin mii de idei de pus pe hârtie despre ieri, mâine, despre granița mea dintre ventriculi și atrii. Am acolo un punct neclar. Un punct ce se comportă bizar și pendulează între stâng și drept, între înăuntru și afară. Sunt dorințe ce îmi aprind obrajii; …

De la o vreme, mă tot roade o întrebare. Oare noi, oamenii, ne întâlnim cu un scop sau pur întâmplător. La întrebarea asta fiecare e liber să considere ce și cum îi convine lui. Realitatea este că, orice răspuns am da, este doar o presupunere sau o convingere individuală, care …

Mă priveşte cu ochi goi şi evident iritat de întrebarea mea, „de ce?”. Astăzi știu că o întrebare mai stupidă ca asta nu ai cum să pui. Dar catadicsește să-mi răspundă, sec şi impersonal. „Nu te mai iubesc!” Simt cum mi se scurge viața din mine. Simt că se prăbușeste …