Articole despre inteligenta emotionala

Ştim că lumea aceasta robotică în care supraviețuim (pentru că a trăi este altceva) nu ne hrăneşte şi nu ne dezvoltă emoțional. Am ajuns să ne controlăm mai degrabă emoțiile, tremuratul şi lacrimile, decât accesele de furie şi mizeria din vocabular. Aşa, cică, am fi puternici. Suntem, pe dracu! Nu …

Iubirea de dragul iubirii este simplă pentru că oricum nu știi cum se întâmplă. E iubirea aia din adolescență care pur și simplu este, iar mai târziu îți devine negură. Așa mi se pare mie că se iubește, ia să mă agăț eu de tine și să vedem ce iese. …

Când mă trezesc dimineața, uneori mai indispus, auzindu-l pe vecinul meu cântând în baie, mă las contaminat instant de buna lui dispoziție și încep să mă bucur de calmul benefic al lucrurilor mărunte. Eu cred că buna dispoziție este o specie de politețe elementară, pentru că poate amprenta cu un …

Un adevăr universal valabil, ar spune unele doamne şi domnişoare mai feministe. Nu aruncaţi cu pietre, nu mă refer la IQ -lor, aici treaba e discutabilă, ci mă refer la inteligenţa de tip emoţional, la capacitatea lor de a înţelege şi digera stările emoţionale prin care trec atât ei, cât …

Niciodată până acum nu am înțeles, nici acum pe de-a întregul, de ce o femeie la 40+ poate exercita o putere de seducție atât de mare. De un timp încoace, s-a întâmplat, evident și datorită propriei vârste, să întâlnesc mai multe femei trecute de 40 de ani si, vă mărturisesc, …

Bărbații care cred cu tărie în puterea de convingere a logicii n-au discutat niciodată cu o femeie – era de părere Cesare Pavese. Stiți ce cred că înseamnă asta? Că fără un dram de inteligenţă emoţională, bazându-te exclusiv pe raționament, pe logică şi silogism, ai minime șanse să te conectezi cu o femeie. Acest lucru …

Femeia este „o mireasmă echivocă, şi paradisiacă, şi infernală, ce-ţi umple sufletul şi casa…”. Femeia este cea care l-a făcut să scrie pe Emil Brumaru. I s-a întâmplat pe la 14 ani… și de atunci nu s-a mai oprit. Pentru că „femeile îndumnezeiesc viaţa noastră obtuză, precară, mizerabilă în fond, ne dau orizonturi …

Mi-am pierdut tinereţile prin iubiri, împărtăşite şi neîmpărtăşite, avute sau numai dorite, „formative” – atunci când am ajutat pe cineva să se ridice -, prin iubiri adevărate ori numai proiectate (asta am învăţat-o târziu), prin iubiri care au rămas doar la stadiul de pasiune unidirecţională, până am ajuns, nu ştiu …

Uneori mă înfurii pe oameni rău de tot, mai precis pe români căci pe ei îi văd toată ziua, cu ei trăiesc. Ultima oară când m-am enervat, îmi venea oarecum să îi blestem, așa că mi-a venit instant în minte o înjurătură de-a bunică-mii: Călca-te-ar nevoia! Niciodată n-am înțeles-o și …

Credeai că e sentimentul ăla fulgerător, când te întâlneşti cu cineva şi ai senzaţia că vă ştiţi de când lumea. Ei bine, nu e întotdeauna fulgerător. De fapt, rareori e fulgerător :), dar, când vezi pentru prima oară o persoană care comandă la restaurant, peste masă de tine, fără să …