Articole despre intalnire

Avionul companiei KLM a aterizat la 16:55 in Tenerifie. De la Washington Dulles până aici, șaptesprezece ore și patruzeci și cinci de minute de zbor, via Amsterdam și Madrid. Bleah. Ore în care nu am dormit. De obicei, când călătoresc, nu pot să dorm. Nici după atâția ani. Trei ore …

Mai știi cum ne-am întâlnit? Cum mă așteptai în rochia ta neagră, superbă, cu ochii verzi și limpezi, îmbujorată și emoționată? Cum ne priveam pe furiș unul pe altul, studiindu-ne? Apoi s-a întâmplat ceva, emoțiile au dispărut și ne înțelegeam tot mai bine, ne completam unul pe celălalt. Ne-am hotărât …

Nu putea să-l uite… Orice ar fi făcut, el era prezent acolo, într-un colț de suflet. Aștepta liniștit și, când îi era lumea mai dragă, îi făcea cu mâna și o chema lângă el. Trecuseră 20… dar ce contează timpul scurs? Pentru ea nu erau decât două clipe, două bătăi …

Natura muncii noastre ne-a făcut să ne intersectăm de câteva ori. Mai mult țineam legătura prin mesaje despre activități, conferințe, invitații. Deja îmi părea ezitantă, rece și în căutare de permanent nou, cumva nu o suportam, însă abia așteptam ca inboxul meu să strige „Ai un mesaj nou de la …

– continuare de aici – Am plecat lăsându-mi sufletul la ea. Fără să-i spun, neștiind dacă o voi mai vedea. Câte o zi în fiecare stațiune mare de pe litoral, corpul mi-a fost însă fără gânduri, rămase în urmă. În ultima zi de vacanță mergem – eu, Adina și un …

Mă legăn în balansoarul din sufragerie, uitându-mă la televizor. De fapt, privesc neatentă ecranul, cu sonorul închis. Pe măsuță m-așteaptă cafeaua cu lapte, aceeași ca-n fiecare dimineață. Îmi las mintea să hoinărească, strecurându-se printre amintirile triste, așa cum am învățat-o cu greu s-o facă. Zâmbesc, pentru prima oară după atâta …

Îmi dăduse întâlnire în faţa unui restaurant din afara oraşului. Poate că era un pic însurat, ar fi bine să-l descos puţin, înainte de a-mi tivi una nevastă-sa. În afara faptului că se laudă cu cei mai mulţi sau aproape toţi inventatorii, pictorii, scriitorii de geniu, arhitecţii, căpeteniile de echipe …

Când trec azi prin fața vitrinelor de pe Calea Victoriei sau de oriunde, luminate a giorno, colorate, gâdilate, gândite de artiști în branșă, înțesate de rochii, pantaloni, tricouri și cămăși splendide, de stă mâța nu în coadă, ci în cap!, îmi amintesc cu o dulce-amară duioșie de vremurile Bucureștiul anilor …

Rememora prima vedere, una obișnuită, urbană, seacă li s-o fi părut celorlalți, însă ei vocea lui i se-nfipsese în stern, ca o săgeată fierbinte. Ea, care vorbește mereu mult când are emoții, atunci nu vorbise mai deloc. Și nici emoții nu avusese. Se trezise cu un fel de pace care venea …

Calc apăsat pe asfaltul aleii din parc. De o parte și de alta, frunzele au acoperit pământul. Ici-colo, câte o frunză se desprinde de copacul ce i-a fost sprijin, iubit sau prieten atâtea luni. S-au despărțit impăcați cu destinul lor, după ce s-au sărutat o parte din primăvară și o …