Articole despre impreuna

Exilul e sentimentul înstrăinării. Ca să simți că aparții unui loc sau unei culturi, unei comunități, relația aceea trebuie să aibă rădăcini adânci. Omul metropolitan e un nomad. Orașele, încă de la început, au adunat laolaltă necunoscuți, oameni care nu aveau legături strânse. Sunt, de la origini, spații semi-virtuale, incubatoare …

Ți-aș spune și azi că te iubesc, dar durerea îmi sugrumă cuvintele, inima se face piatră, privirea mi se întunecă. Azi nu te-aș mai recunoaște, dacă te-aș vedea. Aș fi nevoită să îmi pipăi rănile, pentru că memoria trupului nu înșală niciodată. Încă mai cred că doar magia ne-a adus …

Anul trecut am râs! Am muncit pe brânci, dar niciodată munca nu mi s-a părut mai amuzantă. Și nu pentru că nu mi-aș fi luat sarcinile în serios. Doar că am avut noroc de oameni mișto de tot alături de care și cea mai dificilă sarcină părea mai ușoară, pentru …

„Mă faci fericită”, îi spuneam, cu capul pe pieptul lui, într-o seară. Și așa era! Pe neașteptate, a reaprins ceva rămas după relații ce au condus la dezamăgiri și gânduri că, în mod clar, o să rămân „singură și cu zece pisici”, cum obișnuia să glumească un amic. Totul începuse în …

O MICĂ ANALIZĂ LITERARĂ   În seara de 17 mai 1971, la Sala Palatului, Gala Festivalului Club A s-a deschis cu premianții secțiunii folk – Marcela Saftiuc și Mircea Florian. Am ascultat de-a lungul timpului foarte multă muzică folk, iubesc și admir mulți artiști ai ei – inclusiv unii despre …

El, blazat, bufon de ocazie, încruntat de nevoie, ajuns la a doua tinerețe și proaspăt trei cifre pe cântar, sătul de programul casă – lucru – casă – ocazional parc cu copilul – ocazional Lidl – ocazional sejur la all inclusive – sătul de cicăleli, cu viața comodă și cămăși …

De bună voie sau siliți de împrejurări vom lua cu toții o pauză. Nu mai putem fugi nici de probleme și nici să rezolvăm probleme. Atât de tare ne-am îmbolnăvit cu toții de “evadare”, încât Universul a hotărât să ne acorde tuturor o șansă de a ne întâlni cu noi …

Anul acesta, 8 martie s-a hotărât să vină cu o vreme mohorâtă. Deşi tarabele sunt pline de flori primăvăratice menite să celebreze ziua noastră, a femeilor, ploaia mă îmbie la meditaţie. Recunosc că nu doar ploaia. Ci şi telefonul surorii mele care, după ce mi-a urat căldurosul „la mulţi ani!”, …

Duminica plănuim o fantezie comună. Plănuim sau plăsmuim? Care ar fi cuvântul potrivit? Există o potriveală pentru imaginație, pentru fantezie? Ce-mi scapă și nu pot pune în cuvinte. Ahh, chiar fantezia. Fie că e împărtășită sau nu, fantezia e mereu în doi. Nu scapă prototipul nostru imperfect sau idealul nostru …

Nu știu cum să îmi iau rămas bun ultima dată. Nu știu ce aș putea să îți mai spun ca să înțelegi că ai fost singura mea șansă la fericire. Nu mă așteaptă nimeni și nimic dincolo de tine. Mi-ai oferit cei mai frumoși ani din viața mea. Am crescut împreună, …