Articole despre impliniri

Vă mai amintiți cât eram de copii când anul 2000 părea un prag îndepărtat de stele de atins? Nici nu visam la 2020. Nici nu-l puteam cuprinde. Între timp viața ne-a tot răsărit, asfințit, înflorit și rodit, ne-a bucurat cu iubire, ne-a nins cu despărțiri, ne-a legat împreunătăți noi cu …

de fapt eu despre aeroporturi doream să vă vorbesc, despre toamna românilor de prin aeroporturi, care se întorc încărcați de papornițe și răsaduri de leuștean, plantă inexistentă în occident, o vor lua de la capăt, iar muncă, iar două servicii, anul ăsta au fost norocoși că s-au putut întoarce în …

Ea îl iubea. El o plăcea. Între iubitul ei şi plăcutul lui, trecea Canalul De Suez. Treceau dorinţele ei arzătoare, neîmbrăţişările şi nesărutările, visele neîmplinite, lacrimile şi tăcerea. Aşa ştia ea să umple spaţiul dintre ei, cu tăcere. Şi neputinţă. Şi nepricepere. Şi aşteptare. El nu ştia să culeagă nimic. …

De ce să nu iubim, când suntem născuţi doar din iubire? Aşa am învăţat, cel puţin, prin vreun manual de şcoală! Sau prin liceu? Nici nu-i esenţial acum. Important este că ştim sigur că ne naştem din iubire. Prin analogie, trăim pentru iubire ca să dăm viaţă de copil, tot …

Nu demult, scriam despre drumuri. Despre regăsiri. Regăsirea de sine. Scriam despre ploi. Despre faptul că ele ne obligă să deschidem umbrela sau să luăm decizia de a deschide brațele și a închide ochii. De a primi ploaia zâmbind, fără să ne gândim. La capătul ploii se poate naște curcubeul. …

Suntem suma faptelor bune și rele, a împlinirilor și a neîmplinirilor noastre și tot ceea ce facem are un ecou care se aude undeva mai devreme sau mai târziu. În urmă cu câteva sute de ani când aveau o nemulțumire, oamenii se răsculau. Își cereau drepturile ieșind la luptă. Astăzi …

Când erai copil ţi se părea că norii de pe cer sunt munţii pe care îi vei urca într-o zi în chip de explorator. Eşti mare acum şi singurele dăţi când te uiţi spre cer sunt poate când invoci Providenţa să te ajute. Când erai copil îţi spuneai că certurile …

Aş fi vrut să scriu în aşa fel, încît fiecare cuvînt, auzit (mai ales cel şoptit…) să-şi lase ultima silabă pe pat, moale, ameţită, sfîrşită într-un abandon plin de promisiuni şi împliniri tainice, pătînd aşernuturile în lumina copleşitoare a după amiezii de atunci, din copilărie… Mama, la vreo 35 de …

Sunt clipe în viaţă când o simplă privire e de ajuns pentru a-ţi tăia respiraţia; sunt momente în viaţă când un singur cuvânt îţi trezeşte sau îţi adoarme întreaga fiinţă; sunt secunde de care depind vieţi şi minute de care se ţin destine; sunt atingeri care se împletesc în trăiri …

18:12, într-o joi. Stau incomod pe un scaun, în microbuzul care ne duce din Pipera, rondul OMV, la metroul Pipera. Lângă mine, Dana, colega mea de la Planning, vorbeşte la telefon despre producţie, deşi programul s-a terminat de ceva vreme… Şi pentru o fracţiune de secundă mă gândesc că pe …