Articole despre iarnă

A fost odată ca niciodată un bunic. Acest bunic (atât, dar atât de mic) avea o casă. Mică şi ea, ca să încapă toate grijile bunicului în ea. Iar casa bunicului avea o grădină. Maaaare, cam cât trei case de bunic la un loc. Pe măsura sufletului bunicului, să zicem. …

Urmează știrile pe larg. Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit în acestă seară într-o zonă izolată din Munții Apuseni. La bord se aflau doi piloți, patru medici și o asistentă medicală. Există informații transmise prin telefon de către unul dintre supraviețuitori, potrivit cărora pilotul și tânăra, care era studentă …

Dimineaţa, ne trezeam pe la cinci. Aşa ne e bioritmul, dar atunci credeam că e obiceiul casei. Iernile grele ale anilor ’80 ne prelungeau vacanţa multişor după Anul Nou. Aprindeam lampa. Curentu’ se lua de cu seară şi nu se întorcea până nu se lumina zdravăn de ziuă. Bunica tricota. …

Pentru ea, înfloreau cireșii când alții doar visau la primul dezgheț. Apoi dădea o ninsoare și anotimpul răbdării imaculate o găsea în picioarele goale, surprinsă că lumea nu e doar veselie, acuarelă. Tatăl ei a înțeles foarte curând că vorba “Ziua bună se cunoaște de dimineață” e zicala preferată a celor …

„Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!“, striga Maria, zvîrcolindu-se în somn. Muşchii fragili se încordau, cămaşa i se adunase în jurul trupului şi, sub pleoapele sidefii, ochii negri, cu gene dulci şi umezi, se frământau într-o zbatere spasmodică, o mînă invizibilă încerca să-i smulgă din orbite şi să-i arunce departe, …

1. S-a făcut decembrie deja? 2. Anul 2013 a smuls multe din mine, dar mi-a și dat. 3. Am camere pustii în suflet, otrăvite și închise pentru totdeauna, uși fără clanțe, blocate, salut, dracu’ mai intră acolo și nici el, că are treabă prin alte părți. 4. A fost un …

Dubiile au început să apară prin clasa a cincea… sau a şasea. Era bun la şcoală. Unul dintre cei mai buni. Şi îi plăcea meseria asta de elev. Îi venea turnată ca o mănuşă. Atunci, cumva, i s-a comunicat faptul că nu va putea primi premiul întâi întrucât cineva de …

Iarna asta durează de o veșnicie și jumătate. Am fost aseară la un concert susținut de Ada Milea și acoliții ei talentați – Anca Hanu, Bobo Burlacianu și Cristi Rigman. Care au cântat, ironic, dar apăsat, tot despre iarnă. Mie mi-e frig. În casă e frig, afară e frig. Urăsc …

Dacă ninge prea mult, prea furios și prea… mult alb îmbracă lumea în frică, în lacrimi și-n amenințare, oare ne mai putem gândi la dragoste? Oare dragostea trăiește pe vreme de furtună, oare iubirea mai încălzește lumea prin ger, oare îndrăgostiții mai există printr-o lume înecată în criză, în zăpezi, …

Ştiu că s-a mai scris despre asta, dar simt nevoia să o repet: suntem nişte plângăcioşi. Eu, de exemplu, mă plâng tot timpul. Şi prietenii mei la fel. Prietenii prietenilor mei nu sunt nici ei mai prejos. Că e criză şi eeeeh, dacă nu era criză, ce bine ne mergea …