Articole despre ghicit

La marginea satului se întinde până dincolo de pădure ”Țigănia”, așa-i spun localnicii, fără umbră de gând rău. Șatra își are lumea ei și oamenii s-au învățat să îi respecte datul, viețuind în tihnă atâta timp cât și de o parte și de alta se respectă reguli nescrise învățate de-a lungul vremii, …

Terminasem liceul și mă pregăteam pentru admiterea la facultate. Era o vară secetoasă și uscată, amară pentru ambiția mea de a deveni studentă. Învățam pe prispa casei, cu câinele lângă mine, care mă asculta cum turuiam verbele neregulate în franceză. Încercam să îl atrag într-o conversație în limba lui Moliere, …

Aveam șase ani când am cunoscut-o pe Ida, fata de ciocolată,  o țigăncușă cu părul creț și cu ochii ca două smaralde neșlefuite. Ea avea tot șase ani. Verile copilăriei mele aveau gust de struguri cruzi, de nuci verzi și de pui prăjit în jar de bunica. Băteam drumul prăfuit …

L-am întâlnit pe 13 septembrie 2008. Nu știu cum îl cheamă. Nu l-aș recunoaște, dacă l-aș revedea. Mi-ar plăcea să știu că a ajuns un mare violonist. Pe unde ești, anonimule? N-ar fi o minune adevărată să citești și să-mi dai un semn? 🙂 Iată povestea lui. Și a mea, …

– Hai, frumoaso, să-ți ghicesc soarta și norocul, insista țiganca cu ochi albaștri, arătându-mi, ca pe un obiect de mare preț, ghiocul lustruit temeinic cu poalele fustelor ei crețe și înflorate. Era luna mai, aveam 19 ani și mă duceam să mă înscriu la facultate. Așa se făceau înscrierile la …

Prima oară zâmbetul. Zâmbesc frumos, ca o felie de pepene roșu cu urme de dinți. Am 26 de ani și de 26 de ani zâmbesc. Ochii mi se îngustează, fruntea mi se aprinde ca o lustră, pielea îmi face cute în jurul ochilor. Știu că acolo vor fi primele mele …