Articole despre gara

Cum e să rămâi fără apă?! În baie. O zi întreagă de week-end, de duminică, mai precis. N-am găsit cuvântul potrivit pentru un răspuns decent. Dezastrul a început dimineaţă. La ora 9,00 nu curgea decât apă (foarte) caldă. Rece – ioc! Ştiut fiind că apa rece alimentează bazinul toaletei, consecinţa …

“Acasă” este al doilea cuvânt pe care îl înveți după “mama”. Acasă este locul unde nu ți-e dor. Acasă este locul care se transformă din timpul cu restul în timpul tău. Acasă este locul unde mergi la baie fără antibacterian și stai pe colac. Acasă este locul unde găsești șamponul …

Avea ochii atât de mari, încât mi se părea că vrea să mă cuprindă întreg în ei. Să mă soarbă. Și buzele, ah, buzele, atât de roșii, cred că alesese cea mai roșie nuanță de ruj pe care o putea găsi. Îmbrăcată decent, chiar nu m-a lăsat să o cuprind …

Dacă, în toate celelalte situații, să spui “je suis… numele victimei” pare o fandoseală, (je suis Charlie, de exemplu), a te identifica cu cazul Alexandrei este de un realism crud. Rece și direct pe piele simt, atunci când spun “și eu aș fi putut să o pățesc ”, ori de …

Dac-ar veni înaintea mea la gară, l-aș recunoaște dintr-o mie. Mi-aș arunca rucsacul și i-aș sări în brațe, sărutându-l cu pasiune. Dac-ar fi un concert The Mono Jacks în orașul lui, l-aș târî acolo fără drept de apel, doar să mă țină de mână și să zâmbească când îi spun …

Din ciclul Sunt plină de amintiri! Eram puştoaică, aveam 17 ani şi mă întorceam de la antrenament. Eram îmbrăcată cu nişte pantaloni cu bretele de velură catifelată, în culori bej şi maro, cu geanta oranj, plină de echipament, aruncată pe umăr, însoțită de o colegă de echipă. Ce ne gândim …

Doamne! Ți-am citit articolul de trei ori și nu mă mai saturam, pe de altă parte nu-mi venea să cred. Mai ales că tu nu ai scris niciodată în felul acesta, soft și adresându-mi-te, ci mult, mult mai dur sau, mă rog, ai tu un stil care, da, trebuie să …

S-a întâmplat într-o gară. Se spune că începuturile sunt ezitante. În cazul nostru nu au fost. Am intrat în vârtej cu totul, fără rețineri. Acelea au fost în subconștient, până când au explodat, ne-au inundat și ne-au dat dependență. Până atunci, nu credeam cu adevărat că ne iubim. Eu, cel …

Întâi ne-am iubit fără să știm că ne iubim. Ne-am urât. Ne-am certat din tot felul de motive, ba chiar ne-am desconsiderat. Am crezut, fiecare la rândul lui, că celălalt nu este în stare de câte ceva. Ceva important, desigur. Cel puțin, la vremea aceea. Nu a lăsat niciunul garda …

E ca şi când te sui într-un tren şi, fără să ştii destinaţia, aventura se transformă într-un chin… geamul crăpat, e prea cald sau prea frig, prea umed sau prea uscat, se stinge lumina şi luna nu mai poate intra pe fereastra murdară, ţi-e foame, ca apoi să-ţi vină să …