Articole despre frustrari

Iată o propoziţie care sperie! Cred că ar trebui trecută pe lista neagră a propoziţiilor: odată spusă, să nu mai fie repetată în veci! Mamă fiind, numai când o aud, simt cum părul mi se tapează natural (şi chiar nu am nevoie!)! Curajoasa de mine s-a decis să-l înfrunte pe …

 Atunci Ea, 32 de ani, din România postcomunistă. Citită, deloc plimbată prin țări străine, divorțată, pesimistă, un copil de crescut. Fără instinct de orientare, se pierdea uneori chiar și în propriul oraș. Singura limbă străină vorbită, franceza așa-și-așa. El: 39 din ani, cetățean universal, purtat de job prin toate țările …

Îmi plac oamenii frumoși, excepționali, care nu-și frâng coloana vertebrală. Oamenii care spun: nu pot să rămân aici, prețul pe care mi-l dați e prea mic pentru mizeriile pe care trebuie să le înghit din zori și până-n seară. Viața mea, secundele astea, minutele care-mi șuieră în goană pe la …

În ADN-ul unui bărbat există două gene fundamentale: libertatea și vânătoarea. Ele se activează în condiții particulare, în general după consumarea adolescenței. Pentru unii bărbați nu se activează niciodată. Pentru cei care au privilegiul să simtă gustul… preriei, întemeierea unei familii seamănă cu ridicarea unui fort la frontieră. Viața devine …

Se spune că internetul ne-a apropiat la un click. Relațiile la distanță au devenit mult mai suportabile, aș putea supralicita și spune că au devenit posibile. Ca să nu mai pomenesc de lărgirea ariei de căutare a sufletului care să ne oblojească neîmplinirile și frustrările (nu agreez prea tare termenul …

În ultima vreme m-am aflat între două lumi, oscilând între ceea ce credeam că are valoare de adevăr și ceea ce mi se părea a fi renunțare. Am adunat tone de frustrări și m-am rătăcit printre ele. Trezită în papucii lui Don Quijote, purtând lupte care păreau a fi juste …

Zi cu lipsă cronică de chef în a mă ocupa de propriile-mi probleme. E una din zilele alea în care îți târâi picioarele prin propria existență însă ești foarte sprințar în a te lega de viețile altora. Îmi pun balerinii înflorați în picioare, asortați la blugi și la cămașa albă, …

N-am avut norocul să mă nasc într-o familie normală, unită. După ce s-au despărțit ai mei părinți când eu aveam vreo doi ani, fiecare urmându-și drumul lui anevoios, pe mine m-a crescut bunica. Mama s-a recăsătorit și și-a văzut de viața ei, plecând din țară cu bărbatul care, în sfârșit, …

Am ajuns actor… Am ajuns actor într-un reality-show involuntar, fără regie, fără scenariu, fără actori plătiți, fără figuranți, doar realitate 100%. În prezent sunt înregistrate opt sezoane, cu multe episoade și încă se turnează… Long story short, să vă spun tărășenia! În urmă cu câțiva ani am construit și eu …

A avea sau nu copii este o opțiune atât de personală și de intimă pe tărâmul unei relații, încât nici o terță opinie nu-și mai găsește locul. E singurul spațiu definit de patru brațe, două inimi unde nu e loc de nimic altceva ce nu vine de la ei… Bucățele …