Articole despre fiica

Prima poezie din viața ei a fost despre zăpadă, baletul apei în plutire Iarna și-a adus cu ea pietre de hotar, cu care să ne amintească prețul pe care îl plătesc fiicele oamenilor. Cu fiecare an ce s-a ascuns sub pătura albă a devenirii, am văzut tot mai multă strălucire …

Primii ei pași au fost ca o șoaptă care nu rănește pământul Timpul și-a făcut rondul de noapte, rotind anotimpurile cu precizie. Lui i-a fost ușor să își încetinească trecerea la venirea zăpezii. Nouă ne-a fost mai dificilă așternerea primului covor alb în orașul de munte, sperând ca Perseida să …

Prima floare din viața ei a fost un ghiocel Ciripitul păsărilor este rar în iernile din munți. Pe noi ne vizitau câteva, mici, curioase și întotdeauna flămânde. Le priveam adesea de la fereastră, de acolo de unde ele nu mă consideră un pericol, de aici, de unde fiica mea, ținută …

Prima lacrimă din viața ei a fost un fulg de zăpadă Mirosul miraculos al zăpezii în nările și pieptul unei copile încă în brațele mamei ei nu poate rămâne pentru mult timp în memoria unui copil, dar naște în el amintiri pe care nu le poate explica. Primul fulg de …

Laura e o adolescentă ca multe altele: zâmbește cu toată fața, e plină de viață și pierde timpul pe WhatsApp. O vedem în primele minute din La Civil, alături de mama sa, Cielo (Arcelia Ramírez). Însă e ultima dată când cele două sunt împreună. În curând, mama o va căuta disperată …

Pur și simplu o iubesc! O iubesc din secunda în care am aflat că îmi crește sub piele. Era cât un bob de orez atunci și nici nu știam că iubirea aceea va crește odată cu ea. Îmi găsesc greu cuvintele când scriu despre ea. Parcă mi se par prea …

M-ai părăsit la 17 ani, ai considerat că ți-ai îndeplinit misiunea și că nu mai am nevoie de tine. Culmea e că eu tocmai de atunci încolo am simțit mai mare nevoie de tine. Am făcut multe greșeli, colosale, până să mă prind cum stă viața, pentru unele trag și …

Tată, nici nu știi cât de dor îmi este de tine! De cel care ai fost cândva sau cel care am crezut că ești. Mi-e dor de tine acum mai mult ca oricând. Dar mi-e greu să te găsesc, uneori chiar imposibil. Te privesc și mă întreb unde te-ai pierdut, …

Acum pot spune, cu certitudine, că te-am iertat, mamă. Te-am iertat, deși credeam că-mi va fi imposibil să o fac. Atâta vreme m-au durut palmele tale, dar m-au durut în suflet, nu pe obrazul roșu. Te-am iertat și pentru ochiul meu vânăt despre care nu vorbești niciodată, iar când am …

Augustul acesta se fac 26 ani de când nu mai e Tata. S-a dus într-o vară, repede, n-a avut să ne necăjească prea mult pe mine şi pe mama. Eu m-am supărat foarte rău pe el. Eram foarte furioasă. Mult mai târziu, mi-am dat seama că totuși n-a fost ideea …