Articole despre fereastra

Casele satului erau aranjate de-o parte și de alta a văii. Satul era destul de mic, cu oameni mai mult sau mai puțin zâmbitori, după cum își trăiseră viețile. Era un sat tare frumos, de munte, cu imaginea vârfurilor ridicându-se în depărtare și cu văi adânci de jur împrejurul lor. …

Sunt la Varșovia, în aeroport. Aeroportul poartă numele lui Chopin și chiar are o muzică a sa, nu neapărat o fantezie întreruptă, nu neapărat o nocturnă, deloc un marș funebru. Din toate aeroporturile lumii cumpăr revista Time. E un fel de punte cu lumea, o dovadă (la purtător) că încă …

„De ce îmi place toamna?” O întrebare care îmi taie respiraţia, ca atunci când eram boboc. Aş putea să scriu foi întregi, să o descriu în diferite moduri, niciodată la fel şi totuşi cu aceeaşi intensitate. Copil fiind, mă bucura enorm când începeam şcoala, ardeam de nerăbdare să îmbrac uniforma …

Există bărbați care te sorb din pumn, ca pe cea mai dulce licoare. Sigur, fiecare femeie este prima licoare și cea mai dulce dintre toate cele sorbite. Sunt bărbații care au mereu mâinile în formă de cupă și au răbdarea unui mandarin, ca ele să se umple picătură cu picătură. …

De peste cinci minute mă uit la un vânturel care planează în cercuri, mai sus de fereastra mea. Biroul de la etajul zece, dintr-o iconică, dar năpăstuită clădire, îmi oferă o vedere fantastică asupra Bucureştiului, amurguri de carte poştală ieftină, porumbei insistenţi care dau buzna în cameră când lipsim mai …

În dimineaţa aceea se trezise cu susul în jos. Aroma cafelei pregătite automat de cafetiera programată se împrăştiase în toată casa, maşina automată de spălat introdusese lenjeria şi deja îşi făcea treaba cuminte, pe aragaz se încălzea singur micul dejun, iar în baie se revărsase îmbietor un cântecel, apa sfârâia …

Cum e? Ştie cineva cum poate fi? Să te măriţi la 18 ani, să rămâi însărcinată la 21, apoi să fii brusc abandonată disperării. Casă nu, serviciu nu, şomaj nu. Să stai într-o casă cu stuf, în gazdă, să-ţi roadă noaptea şobolanii uşa. Să nu ai ce mânca, dar te-ai …

Urcasem în trenul de București – Suceava pe la ora zece noaptea. În zori, aveam să ajung la capăt, iar perspectiva unui drum năucitor nu-mi producea decât disconfort. Alesesem vagonul de dormit după îndelungi ezitări. Prețul biletului nu era chiar la îndemâna unei muritoare învățate să călătorească adesea cu trenul …

Mai știi? Mai știi cât erai de tânără și îmbujorată? Tocmai furaseși merele. Se apropia ora în care trebuia să intri în casă, dar aveai tu ac de cojocul timpului. Fereastra de la drum. Pe poartă intrai în timpul lor și pe fereastră te întorceai în al tău. Al vostru. …

Am plecat de la mama ieri cu o poală de gutui. Nu-s fructele pentru care să-mi pierd firea, doar că mama, care le iubește pătimaș, mi-a zis cu ochii ei de drag – Ia-le! Se rupe pomul de rod… Îl rog de atâția ani să rodească, acum m-a ascultat dragul …