Articole despre fățărnicie

Ţigara se sfârşea singură, sprijinită de buza unei scumiere de ceramică ce luase culoarea scrumului. Fumul se ridica cuminte spre tavan ca un gând lin ce-şi urmează nestingherit drumul. Pe măsuţa joasă din lemn de stejar, o cană de cafea, cu zaţul uscat pe fund, lenevea părăsită lângă scrumieră. Un …

Magazinul se deschidea în fiecare dimineaţă şi mereu erau rafturile pline ochi. Găseai acolo de toate. Macaroane cu gust de iubire, fulgi de cartofi presăraţi cu trufie, orez brun cu înţelepciune, spaghete cu sex-appeal şi sos de amor, ton în orgoliu, conopidă cu seminţe de prețuire, făină de mălai ambalată …

Unde ți-e umanitatea? Unde ți-s teoriile și morala? Unde-i scopul clar de altă dată? Unde-i critica și „așa nu” pentru care te băteai cu pumnul în piept? Tu, copilă naivă, de ce-ți înjosești bărbații, făcându-i să te iubească fără limite, iar tu să nu simți nici cât o piatră? Unde-i, …

Azi e 1 Decembrie, Ziua Naţională. Prilej să ne aduce aminte că suntem mândri că suntem români. Prilej să uităm că nu ştim cum s-o tăiem mai repede din ţară, prilej să uităm că ne e silă de totalitatea sistemelor româneşti (de sănătate, de învăţământ etc) alcătuite chiar din noi …

Când bunicu-mi spunea mai în glumă, mai în serios că „Femeia e dracu’ pe pământ”, nu-l credeam. Cu timpul şi cu experienţa vieţii, am ajuns la vorbele lui. Da! Aşa este! Zace o răutate-n noi cum nu vă daţi seama, chiar dacă ne este greu să recunoaştem. De câte ori …

După cum văd că stă treaba, făţărnicia oamenilor în preajma sărbătorilor de iarnă atinge cote alarmante. Soţiile dau iama printre blide să fie masa plină cu de toate când vor veni cumetrii cu naşii şi cu finii. Competiţia e acerbă, acum a ajuns la Faza pe Sarmale. Soacrele dau ochii …

O recomandare a unui stoic grec – Epictet – pretinde să te comporţi în particular la fel ca în public, să îţi fixezi “în minte… un ideal de purtare căruia să te conformezi riguros, atât în singurătate, cât şi între oameni”. Cu alte cuvinte, să fim noi înşine permanent, ce …

Am venit de la slujba de Înviere cu inima strivită, aproape plângând… de cât suntem de mici şi murdăriţi de întuneric. Prinşi în mreje de podoabe lumeşti, făţărnicie, zgomot. Departe de credinţa vie. Acasă lumânarea mea s-a stins de-o lacrimă. I-am lăsat linişte, am mulţumit şi m-am bucurat că măcar …