Articole despre eternitate

Îmi moare o bunică și alta stă să moară. Îmi mor doi elevi și prieteni. Îmi moare cel mai bun prieten. Aproape îmi moare o mătușă. Puținii oameni pe care îi iubesc sunt epuizați și aproape orbi. E război, e criză financiară (când nu e?), secolul XXI e stupid și …

Pe Făt-Frumos l-am cunoscut foarte demult, nu apucasem să îmbătrânesc, încă mă mai îmbrăcau dulcile vâltori ale tinereții. Nu se găsise nicio Ileană Consânzeană care să completeze distribuția, chiar dacă se apelase și la cunoștințe; până la urmă regizorul mi-a oferit mie rolul, fascinat de una din poveștile mele despre …

Toată viața așteptăm să treacă timpul: să creștem, să terminăm școala, să luăm examenele, să avem un job, să ne căsătorim, să vină și să crească copiii… În toată nebunia cu așteptarea, uităm să trăim. Uităm că soarele răsare în fiecare zi, că cerul e deasupra și că pământul negru …

Fantezia se desfășura în bucle. Se desprindea în sărmăluțe rupte din părul ei castaniu, furat într-o zi oarecare, când soarele ardea doar la noi în ogradă. Lângă cireșele bătute de timp soarele devenea și el castaniu, încercând să ne învețe că nu toate roadele ce prind viață în ograda omului …

În primul rând, când mă gândesc la tine, mă simt cuprins de o căldură lăuntrică, de motivaţii ancestrale, de sensuri aproape mistice şi de un zâmbet fabulous de cald ce nu mi-l pot stăpâni. Simt că strălucesc, că merit să trăiesc, că am ce şi cui să dăruiesc, că sunt …

În 20 iulie 1304, în micuța localitate Incisa (astăzi Arezzo) din Toscana s-a născut cel care avea să revoluționeze întreaga literatură a Italiei renascentiste, orientând-o spre modernitate și declanșând un curent care îi va purta numele: petrarchismul. Se va stinge la 19 iulie 1374, la Padova, dar osemintele sale nu vor fi niciodată descoperite. „Magnus poeta …

E atâta linişte… nevoia de cunoştere de sine leagă neştiutul din piept de zorile de zi, asfinţiturile de visele nopţii, zâmbetul de copil de cutele din jurul ochilor… tăcerile din jur – amfore de trecut, clipe dăruite mării ce se îngeamană cu cerul dintre noi, parfum a tei şi-a scorţişoară… …

Bătrânul Timp și hidoasa Moarte s-au întâlnit pe câmpia pustie a tărâmului fără început și fără sfârșit. Rotițele timpului se mișcau cu viteză, numai înainte. Pentru un ochi necunoscător, păreau că se mișcă imperceptibil. Numai omul cunoaște însă, cu adevărat, valoarea Timpului, care nu se întoarce niciodată și care grăbește …

Tocmai ce terminasem de scris un articol despre “Războiul Națiunilor”. Primele bombardamente aeriene din istorie. Încetarea finală a absolutismului monarhic în Europa. Ascendența nazismului în Germania, ca urmare a nerezolvarii crizelor postbelice. Căderea celor patru imperii. Sinteze. Un domeniu care până nu demult mă acapara complet, a ajuns să mă …

Reintrase în viața mea recent… de fapt, dacă fac un exercițiu de evocare, traiectoriile noastre existențiale s-au întretăiat contrapunctic, la intervale destul de mari de timp și spațiu, vorba lui, noi am fost mai mult prieteni decât profesor și elev, iar aici nu puteam decât să îi dau dreptate, pentru că între noi …