Articole despre durere

Conferențiar doctor Liliana Pădure este omul pe care Dumnezeu l-a lăsat să supraviețuiască ca să aibă grijă de copiii născuți cu probleme. Ea însăși s-a născut la șapte luni, cântărind doar 1,6 kilograme și cu o malformație congenitală ce i-a afectat degetele de la mâini. La ambele mâini are în total doar cinci …

Lumea este complexă, dragule, oamenii sunt răi. Dar tu, tu trebuie să-ți păstrezi naivitatea și puritatea. Când îți vor spune toți să crești, să te maturizezi, parcă îi și aud: „Maturizează-te, nu mai fi copil”, să nu îi asculți. Vor să-ți ia bucuria. Și trist este că nu o iau …

„Când mai vii și tu acasă?” Aceeași întrebare, același răspuns: „Când o să am timp”…dar niciodată nu aveam. Mereu pe fugă, mereu cu nervi, mereu fără pic de răbdare. A rămas văduvă cu patru copii, undeva la țară, fără un loc de muncă. Ne-a crescut muncind cu sapa și s-a recăsătorit …

Azi este una din acele zile când vii, mă ridici la cer și apoi mă faci praf, lăsându-mă să cad în gol și să mă izbesc puternic de pământ. Poate și căderile acestea au sens, nu? Oare n-ar trebui să mă ajute să mă trezesc la realitate? De fiecare dată …

În fiecare după-amiază, în jur de ora patru, Barbu adună firimiturile de pe fața de masă  verde de plastic. Asta pentru că iar a mâncat crenvurști fierți cu muștar și chifle. Își ia hainele de pe marginea scaunului și se îmbracă în față oglinzii, uitându-se din profil la abdomenul moale. …

S-a ridicat de lângă mine și s-a dus la fereastră. Mă așez instinctiv în locul lui, unde a rămas cald, și pun obrazul pe canapea, unde miroase a el, mirosul acela care îmi înmoaie genunchii. Îl privesc din profil. E frumos! Fumează galeș și se uită în gol. Îmi este …

Sunt unele lucruri în viață care sunt menite să fie trăite, iar altele nu. Cum să scap de ceva ce nu pot uita sau, mai bine zis, de ceva ce nu aș vrea să uit? „Există un lucru mai rău decât acela de a fi cu tine: să fiu fără …

Le-am dat Delete fără să clipesc. Le-am rupt în bucăţi şi le-am aruncat la coş, de nervi. Le-am dat foc. Şi acestea fiind făcute, mi-am promis să nu mai scriu niciodată. Şi iată-mă, din nou, în faţa unui laptop veteran, încălcându-mi promisiunea. Probabil că şi tu, cititorule, ai avut acelaşi …

Am o problemă. M-a procopsit Dumnezeu cu un nou coleg. E un italian micuț, delicat, slăbuț, palid, cu ochii albaștri, cu pielea întinsă ca un pergament (îmi dă senzația că nu prea i-a ajuns materialul Creatorului și s-a cam cârpit). Noul meu șef mi l-a prezentat la începutul lunii, m-a …

Au venit toamna și nopțile albe. E frig, dar nu fug. E frig și înăuntrul meu, dar de data asta, nu îmi e frică. Simt cum liniștea îmi cuprinde trupul și înțeleg pentru prima dată că nu e despre mine. Nu e despre alegerile mele, despre fricile mele, despre gândurile …