Articole despre dulceata

Am trăit o copilărie în care tuciul era un element de baza în orice gospodărie de la țară. La mine, în Oltenia, se cheamă tuci, prin alte zone ale țării se cheamă ceaun, dar are aceleași întrebuințări. Tuciul, în multe mărimi, este pentru toate anotimpurile, fie ele reci sau calde. …

Pe atunci, lumea lui Dinişor era simplă, iar oamenii mari se împărţeau în două categorii clare: drăguliţi şi urâţi, fără nicio trimitere la aspectul fizic. În casa mare şi veche din centrul oraşului, mai numeroşi erau primii. Mai mulţi erau şi ei aşa, în general, pentru că urâte era numai …

Își întinse o linguriță de dulceață de afine pe o felie prăjită de pâine de secară. Mușcă pofticios o gură și mintea o purtă amețitor spre meleaguri îndepărtate. Succesiv, începură să se deruleze cadre din perioada primă a existenței ei. Propria ei reinventare a madlenei. De o claritate atât de …

„Iar mănânci dulceață?! O să faci diabet!” îl apostrofează, cu un aer enervat, nevastă-sa… „Chiar așa, nu poți să înțelegi? Doar nu mai ești copil…” El însă se face că n-o aude. Își întinde, tacticos, dulceața de cireșe amare pe o felie de pâine, unsă cu unt. Până la urmă, …

S-a îndrăgostit o prietenă de-a mea pe care n-am văzut-o în realitate încă. E frumoasă şi scrie dumnezeieşte. Vorbim, când-şi-când, pe chat. Aseară mă frământam cum să fac să-i spun că, uneori, bărbaţii… bărbaţii se leapădă de iubire. Exact ca faza aia când întreabă popa în biserică: „Te lepezi de …

Unii oamenii au un zâmbet pervers pe care şi-l aşază cu grijă într-un cadru metalic, pe birou, între cele două fetiţe cu codiţe şi o fostă nevastă plecată cu altul, şi dau să înţeleagă la toată lumea că aşa a fost să fie. Trist, dureros, non-etic, dificil de suportat pentru …

Să nu-mi spuneţi că bat câmpii. Anul acesta nu am văzut albine ca în anii trecuţi. Păpădie a fost puzderie şi alta nu, salcâmii au împodobit şi înmiresmat anticamera Raiului, unde cărăbuşii de aramă aşteptau spovedania Lumii. Acum au început a crăpa bujorii dolofani. Iasomia împrăştie dâre fine de dulceaţă …

Trenul pornise, ușa se târâia să se închidă. O teamă scormonitoare mi se adunase în ochi. Am țipat cu tot aerul din piept: ”Vă iubeeeesc!”. Oare auziseră? Da, mi-au răspuns amândoi: ”Și nooooi”, iar prin geamul murdar al vagonului i-am văzut cum își zoreau pașii pe lângă tren. Mama și …

„Simt așa o oboseală în tot corpul. Am pus aseară gogoșarii, castraveții, gemul la fiert, ardeii la copt pe alt ochi și ne-a prins 12 noaptea. Se făcuse o căldură-n bucătărie, da’ ne spuneam, las’ că la iarnă cine o să aibă cămara plină. Nici la televizor n-am apucat să …

Eu m-am născut la oraş. Citadină până-n măduva oaselor, crescută cu cheia de gât, cu coarda într-o mână şi cu mingea proptită obraznic într-un şold, eram regină pe strada cu gard viu din merişor şi cu tei înţelepţi în spatele blocului. Evident, aveam bunici la ţară pe care îi vizitam …