Articole despre dor

Din respect pentru ea, nu îi voi da numele, însă, din acelaşi respect, îi voi spune povestea. A trecut de curând de 80 de ani şi mai mult de jumătate din viaţă şi-a petrecut-o departe de România. Acolo, în noua sa ţară, a creat cu gândul la cei rămaşi aici. …

Așa mă întorc încă o dată în trecut și apăs butonul de „play”. Zile fără număr mi se derulează ordonate prin față. Am făcut de toate. Am mințit, am furat (lucruri mărunte), am înjurat, am trădat, am pierdut cu bună știință, am urât, am dorit răul, mi-am dăruit trupul și …

Mă arde lipsa ta. Dacă aș spune că la propriu, ar fi o exagerare, dacă aș spune că la figurat, ar fi prea puțin. Când am citit, ieri, articolul tău, cel în care era vorba despre contraste, de fapt în care transmiteai ceva tocmai prin contraste, am rămas paf. Tu …

El o iubea. Simplu, deschis, fără cotloane ascunse ale gândului, fără sinuoziţăţi ale dorinţei. Pentru că şi el era un om simplu. Fără „patalama” la mână, dar lipsa acesteia era compensată de bun simţ. Mult. Ar fi avut să-i dea şi ei. Dar contrariile se atrag. Aşa că îi pusese …

Am niște ani. Câțiva în care am adunat bucurie și tristețe, amăgire și dezamăgire, durere și extaz, dulce și amar, iubire și doruri. Multe doruri. Am ales în loc să-mi simt anii, să-mi simt dorurile toate. Mă gândesc dacă aș clădi “cetatea dorurilor mele”, pe care le-aș lua cu mine …

Mi-ai lipsit. Și încă îmi mai lipsești. Când ești departe de mine am o senzație de ruptură din piept. Simt asta, fizic. Un gol. Locul tău e la pieptul meu, lipită de mine, în brațele mele. Doar nu trebuie să-ți spun asta, știu că și tu simți la fel sau …

Cât mi-aș dori să te revăd, măcar și pentru ultima dată. Să-ți dau o îmbrățișare, fie și de adio. Să fiu îmbrăcată în rochia aia scumpă, diafană, vaporoasă, pe care am luat-o gândindu-mă la tine. Mă imaginam plimbându-mă pe străzile orașului tău frumos, iar tu sorbindu-mă din priviri. Mi-aș dori …

Mi-e dor de tine! Știi? Știi cum se scurge noaptea din mine, iar dimineața calc în el și mă reîncarc? Acum, că nu vorbim des și mult ca de obicei, mi-e cu atât mai dor. Dorul ăsta sfâșie. Doare. Lasă urme pe unde nu mă aștept, urme și răni pe …

Astăzi vă voi spune povestea nelegitimei, liberei şi dezmoștenitei soții care își poartă prin lume disprețul societății. Clara, soție de marinar, blondă, înaltă, elegantă… Ochii ei mari, albaștri, se cufundau în larg, erau de o nesfârșită tristețe. Înainte de a-l cunoaşte pe Henry, era de părere că intențiile unui cuceritor …

Aici nu mă mai simt acasă. Nu m am simțit de la bun început. Am aterizat pe aripile vieții și m-am amăgit cu gândul că mi-am găsit casa. Am făcut tot ce mi a stat în putință să fac o casă. Pe la toate adresele pe unde am stat. Aici. Nu doream, …