Articole despre discernământ

Miercuri pe seară. După 10. Într-o stație, la Unirii. Mă-ntorc spre casă, după o-ntâlnire pe fugă, cu o colegă plecată. Acum e prietenă. Nu știu cum anume se face că oamenii prezenți, aproape de noi, adeseori nu-i putem numi așa. Când pleacă și ne lipsesc de-a binelea ne devin prieteni. …

V-am zis că mi-s dragi românii și-mi sunt, că-s de poveste! Mă-ntreb dacă așa colorați or fi și alții mai vestici ori de prea multă civilizație devin poate mai șterși?! Scara unui bloc mai vechi decât mine și copiii mei la un loc. Domn înalt, palid, i-a plăcut mult sucul …

Nu a scăpat atenției mele fabuloase faptul că, de circa o lună, iau calea arestului mai mulți politicieni decât cad merele răscoapte toamna din copac. Presupun că zilele astea nu se mai pleacă la ședințele în plen, la guvern sau la organizație fără a avea în diplomat sufertașul, două rânduri …

M-au contrariat şi m-au provocat mereu diversele abordări ale conflictului intergeneraţional. Nu pentru că nu ştiu care tânăr contesta dreptul generaţiei mele (sunt născut în 1956 şi nu sunt deloc melancolic 🙂 ), nu doar al celor anterioare, de a mai ridica glasul în „postdecembrism”, ci pentru necuvenita generalizare și …

Firește, am fost aproape toți victime și complici, sau chiar călăi, ai terorii comuniste. La capătul de jos al scalei, dubla calitate este exceptată doar pentru soții Ceaușescu, singurii care nu aveau nimic de îndurat. Oricine altcineva, inclusiv copiii lor, aveau gradele lor de limitare, frustrare sau chiar suferință. La capătul de …