Articole despre dezmăț

A fost de curând ziua limbii române. La mulți ani (dar nu cred să fie cazul). Limba română e tot ce au (sau aveau) românii mai frumos, pe lângă geografia acestei țări care rămâne superbă, oricât de mulți oameni (mă rog) ar căuta să o distrugă. Din multe puncte de …

Una din cele mai mari dezamăgiri ale vieții mele am avut-o la cursul de folclor comparat din anul I de facultate. Vorbind despre doine și balade, strigături și cimilituri, snoave și alte aiureli din astea populare pe care le chiuie oaspeții pe la nunți și botezuri, prorectorul, cel cu care …

Avea poftă acum. Să se răsfețe în vin roșu și să fie sorbită din cupe de cristal, neapărat cu picior lung. Venise timpul să se amestece cu spuma și să se lase mângâiată de buze fierbinți. Venise vremea să-și fluture fustele în vântul sălbatic al plăcerii neînfrânate și să le …

În miez de noapte, nu mângâieri și șoapte. Vrea patimă și ochi închisi, să uite, să amețească, să intre în vârtej, să nu știe unde o duce, să simtă pericolul cu vârful picioarelor și să nu se oprească. Se vrea cerșind dezmăț, cu lumini difuze, umbre prelungi și gemete încinse. …

Nu prea îmi dau seama cum să construiesc o poveste foarte coerentă din haosul de atunci, cum tot ce s-a întâmplat în perioada lunilor de stat la mare, alături de Calu şi de Sorin, e de domeniul incredibilului. Vorbesc de nopţile nedormite, de zilele consumate pe terasă, lângă Obelisc, cu …

“Să n-ai încredere în șampanie… Scânteiează ca un diamant, este limpede ca un izvor de munte și dulce ca nectarul; e prețuită mai mult decât truda unui muncitor, decât cântecul poetului și decât mângâierile unei femei, dar… ferește-te cât poți de ea! Șampania este o cocotă strălucitoare, al cărei farmec …

Ştiu că poate părea indecent şi ireverenţios, dar trebuie să recunosc că de multe ori m-am gândit cum ar fi să fac amor cu o femeie în vârstă. Am observat încă de mic, de când îmi doream cu ardoare să aflu cum arată păsărica fetiţelor şi cum reuşesc ele să facă …

Mărturisesc că sunt un om slab. Uneori, parcă n-am voință în momente cruciale ale vieții. Iar un astfel de moment a fost când, dintr-o umbră imperceptibilă de gelozie penibilă la adresa unui domnișor prea lăudat pentru calitătile lui masculino-virilo-psihologice, zis Grey, îmi impusesem ferm să nu mă uit la cele …