Cum e cu suferința asta? Atunci când vine, te întreabă dacă vrei s-o păstrezi. Tu decizi!
Sunt o gazdă bună; spațiu în viață nu prea am pentru suferința asta. Am atâtea emoții frumoase de găzduit, încât locul atribuit ei este temporar. I-am trântit de câteva ori ușa-n nas, crezând că o va plictisi așteptarea și va pleca. M-am înșelat; mi-am dat seama că vreau, nu vreau, …