Articole despre credinţă

Eu nu cred că lumea se va schimba foarte mult, probabil unii dintre noi vom fi mai precauți, mai speriați, mai nostalgici, mai triști uneori (până se re-deschid teatrele și sălile de concerte), mai atenți cu cheltuielile, mai distanți cu ceilalți. Vestea bună este că natura nu dăunează sănătății, de …

Luna Nouă este asociată cu noi începuturi, este cel mai bun moment pentru a reflecta la ceea ce vreți să schimbați sau la ceea ce vreți să aduceți nou în viața voastră. Casa naturală a Taurului este casa II și este legată de valoarea personală, de valorile materiale, resurse, bunuri, talente, resurse financiare, bănci. …

Textul de mai jos, care a circulat masiv pe rețelele de socializare ca aparținând preotului Cristian Deheleanu, pentru că așa cum ne-a scris autorul real, Nicolae Geantă, “preotul nu doar că nu a scris articolul, ci mi l-a furat publicându-l pe rețelele sale de socializare, schimbându-i titlul și… trecându-se autor!!!” Facem cuvenita …

Purtăm în noi doruri tăcute, cuvinte nerostite, lacrimi înăbușite, regrete târzii, iubiri suferinde. Nu e decât beznă prin care rătăcim în neștire și cu o dorință imensă, nu de a le uita, anihila sau risipi, ci de a descoperi ceva. Înalt, mult mai înalt. Și într-un sfârșit descoperim. Nu acolo …

Vechea definiţie a unei vieţi fericite nu se mai aplică în cazul femeilor moderne, după cum afirmă expertul în cercetarea comportamentului Paul Dolan, profesor la School of Economics din Londra. Conform analizei sale, femeile necăsătorite şi care nu au copii reprezintă cea mai fericită sub-categorie a populaţiei şi prezintă o …

Când ai 40 de ani și toată identitatea ta riscă să se facă bucăți care își caută drumul cunoscut, precum râul către matcă sa, ai senzația că lucrurile care făceau parte din tine și care te defineau îți rânjesc în față cu puterea cu care le-ai controlat până atunci. E …

La marginea unei păduri de fag, albă, golaşă şi zgribulită, în Ajunul Crăciunului, două case se odihneau rânduite una lângă alta sub cerul limpede, de cleştar, ce împrumuta azurul său întinderii tăcute de zăpadă. Una mai mare, cu uşă de lemn verde, cu iederă uscată căţărându-i-se vajnic până sus, la …

Ţigara se sfârşea singură, sprijinită de buza unei scumiere de ceramică ce luase culoarea scrumului. Fumul se ridica cuminte spre tavan ca un gând lin ce-şi urmează nestingherit drumul. Pe măsuţa joasă din lemn de stejar, o cană de cafea, cu zaţul uscat pe fund, lenevea părăsită lângă scrumieră. Un …

Trebuie să scriu! Trebuie. Sună prea puternic. Vine dintr-o nevoie aproape disperată. De ce? De ce trebuie să scriu? Dacă aflu răspunsul, voi scoate totul afară? Va însemna asta o eliberare, vor fi toate cuvintele parte dintr-un întreg? Sau poate că nu-i întrebarea potrivită, poate ar trebui să o reformulez. …

Pentru această zi de toamnă, vă propun o poveste de pe vremea când în țara noastră încă existau păduri. Când eram eu copil, în pădure trăiau morții. Am crescut înconjurat de orașul nostru care te strângea în pumnul lui și cei care scăpau se trezeau în fața unui galion spaniol …