Articole despre civilizaţie

Mai ţineţi minte cum începe Marele Gatsby? Marele începe cu constatarea că nu trebuie judecat un om fără să ţii seama de ceea ce l-a adus acolo unde e. De când cu Scott, ţin să precizez de la început de unde vin: am avut norocul să mă nasc şi să …

Românache nu există. Eu l-am inventat. Așa cum veți constata, un asemenea exemplar al speciei noastre, omul, nici nu ar avea cum să existe. Ar fi peste poate! Nu l-am inventat pentru a-l calomnia, ci din pură invidie. Aș vrea să fiu ca românache. Și nu pot. Și îl pizmuiesc. …

„Vai, da’ cum semeni cu sora ta” îmi spunea o prietenă în timp ce se uita la nişte poze de la nunta mea. „Dragă, nu este sora mea, ci mama mea”, i-am zis eu zâmbind. În secunda următoare am văzut cum a rămas mască. Da, eu când ies cu mama …

Pe Facebook apar tot felul de filme în care francezii ne batjocoresc. În emisiuni, în show-uri, cu invitați, fără invitați, cu păpuși, cu muppets, cu orice, francezii fac mișto de români că stau cu mâna întinsă și cerșesc. Ok. Ce nu e adevărat de aici? Nu ați fost prin Paris? …

Cu riscul asumat de a fi luată din nou în vizor și persecutată pentru libera și propria mea opinie responsabilă, am să scriu deschis despre ceea ce cred eu că s-a întâmplat REAL în Franța. Și nu doar acolo. De ce nu doar? Deoarece la acel nivel este vorba de …

Am trăit o vreme printre bebeluși cu handicapuri dintre cele mai grele, niște îngeri amărâți și fără cunoștință de starea lor. Șfâșietoare dureri în inimi de părinți, admirabilă compasiunea și profesionalismul corpului medical din spitalul Brompton din Londra, extraordinar de bine organizat sistemul pentru a oferi un minimum de confort …

„Ei, s-a sfârșit ușor, ușor și cu Piața asta. Am avut o săptâmână bună.” își spun cu nostalgie, la telefon, patronii televiziunilor, dezamăgiți că odată cu numărul protestatarilor scade proporțional și ratingul lor. Și cum să nu fie nostalgici, unsuroșii de ei? Cum, când posturile dumnealor de TV, cele câteva …

Sunt, fie și formal, un cetățean european. Locuiesc în orașul București, într-o mahala țigănească, într-o garsonieră, într-un bloc mai degrabă de nefamiliști, chiriași, studenți mai mereu înfometați – sunt des amețiți, știu să recunosc un om cotropit de foame -, și pensionari care se cam închină, pe ascuns, la fosta …

Lui Drăgușanu Bianca nu ai ce să îi ceri: e o apariție tridimensională searbădă și nimic altceva. Acțiunile ei sunt limitate de parametrii fizici impuși de dimensiunile corpului dubios pe care-l posedă. În genere, aspectul exterior, dacă nu îndeplinește anumite criterii, reprezintă o constrângere majoră în atingerea scopurilor și un …

De câteva zile îmi e dor. Aşa, carnal. De blândeţe şi bunătate. De tăceri. De oameni care zâmbesc fără subînţeles ori pentru că o impune contextul, ci pentru că aşa simt. O fac din tot sufletul, pentru că sunt buni, şi blânzi, şi înţelegători. Contactul cu astfel de oameni e ca …