Articole despre ceață

Continuarea de aici. „375” scris cu auriu imperial mă privește. Undeva în spate, aud zgomotul tricicletei copilului din „The Shining”, care merge pe mocheta și parchetul groazei. Jack mă salută rânjind, cu un pahar de Jack, și-mi suflă printre dinții albi ceva aproape nedeslușit. Caut în memorie. „REDRUM” cu al …

Mă trezesc cu greu, amorțită, și simt că mă dor toate oasele, cred că am dormit doar pe o parte. Știu că e târziu, dar bagajul este făcut de dimineață, mai trebuie doar să mă îmbrac rapid și să cer un taxi prin telefon. Alarma enervantă a telefonului încă sună, …

Închide ochii, dragostea mea, și privește întunericul. Cufundată în întuneric, deslușești un câmp întins, slab luminat de luna palidă și încețoșată. Pe câmp, undeva în depărtare, zărești silueta unui om. Apropiindu-te de el, îl vezi cum stă așezat pe pământul rece, cu genunchii strânși la piept și cu capul plecat …

Era o amiază rece şi umedă, prea puţin înviorată de lumina lăptoasă pe care soarele de decembrie o impregna în ceaţa cu aspect de calup vâscos, pe fundalul căreia se conturau nesigur, ca nişte braţe disproporţionate, înlemnite într-un gest implorator, crengile înălbite de promoroacă ale copacilor de pe partea opusă …

Uneori mă lovește nostalgia și îmi aduc aminte de… prima iubire. Care năvălise din senin peste noi într-o toamnă târzie, frumoasă, caldă și liniștită ca visul frumos pe care dimineața nu ți-l mai amintești, dar care te face să zâmbești întrega zi, fără să știi măcar de ce… Frunzele cădeau… aurii, …

Fugi până nu mai poţi. Ţi se spune să nu, tu te faci că plouă şi chiar plouă şi picăturile rare devin deodată dese şi picăturile dese devin deodată umede şi-ţi îneacă faţa cu prea plinul lor şi tu fugi, tot fugi, cu disperarea ta tot fugi, de parcă te-ar …

Există zile – nenumărate zile – în care nu se petrece nimic, dar absolut – absolut nimic aşa cum voiai tu să se petreacă. Dar cine eşti tu să vrei? Cine eşti tu să poţi? Cine eşti tu să hotăreşti rânduirea lucrurilor după regulile tale intrinsesci? Tu nu eşti nimic… stropul …

Avem acces nelimitat la informație. Că nu ne-o mai luăm din cărți frumos stivuite în biblioteci, personale sau publice, ci de pe internet sau din gură în gură, e mai puțin important. Același internet te poate aduce la un click distanță de persoana cea mai avizată să te lămurească, atunci …

O turmă de berbeci enormi, translucizi, fumurii şi umezi se-ntinde peste colină. Pîcla înghite repede siluetele, şterge contururile copacilor, petele tufelor şi pieptul generos, onctuos, al rîpei. Peisajul plînge cu lacrimi de terebentină şi din cioturile jnepenilor pîlpîie scîntei palide de ace albăstrii. Dinspre pădure, fuioarele de ceaţă se împletesc …

“Pe ultima stradă, faceţi la dreapta”. Ţi s-au dat indicaţii de felul acesta vreodată? Şi-ai constatat cumva că e posibil să nu îţi dai seama care era acea stradă, decât după ce ai trecut de ea? A trebuit să te întorci… În mod cert nu avem instincul “ultim”. Nu este …