Articole despre casa de copii

Ca de obicei în acea perioadă (când lucram în fabrică), ajung la limită în staţia de autobuz, exact la timp să nu pierd „unule”, cum spun sibienii autobuzului care are traseul de la cimitir până la Viile Sibiului şi invers. Îmi iau bilet şi am grijă unde mă aşez. Prefer …

Prietena mea, Flavia, e fericită doar când pleacă în numeroasele ei vacanţe, cînd îşi cumpară ultimul model de telefon, geanta abia apărută pe piaţă, pantofii la care majoritatea dintre noi ne uităm doar în vitrină, rochia pe care a căutat-o luni la rând şi pe care a găsit-o din întâmplare …

„Din bucata mea de pâine,/ Am hrănit un om și-un câine./ …/ Câinele mă recunoaște,/ Omul… nu mă mai cunoaște.” Pe scurt, povestea adevărată s-a întâmplat așa… Anii ’90. Ziaristă fiind, singurul gând care-mi bulversa existența era răspunsul  la frământarea „ce scriu mâine?” Să „pici” pe o întâmplare uriașă, menită …

“N-am bani”, “am rate la bancă”, “nu mă mai iubește”, “are pe alta”, “m-a părăsit”, “politicienii fură”, “mă trezesc la 4 dimineața”, “nu sunt apreciată suficient”, “mă irosesc”, “iar mă duc acasă și găsesc chiuveta plină de vase și șosetele porcului sub pat”, “mi s-a stricat mașina”, “nu-mi stă bine …

Septembrie este luna noilor începuturi. Primele zile de toamnă, primele zile de şcoală, dar şi începutul unui minunat proiect al veseliei, al distracţiei şi al bunei dispoziţii. Gașca Zurli și-a propus să înveselească zilele toamnei și să bucure copiii și părinții din toată țara, cu 30 de spectacole vesele și …

Am uitat pragul anilor de maturitate… Am uitat bătrâneţea ce mă‑ncearcă, am pierdut supraEul freudian, m‑am întors în timp, în vremea nefericirii mele. Nimic nu mă mai poate cenzura, nimic nu‑mi mai poate stinge oftatul… Sunt acolo, în cartierul copilăriei, cu prietenii mei cu nume ascunse îndărătul ceţii: Nicuşor, Dana, …