Cofetarul, mortul şi poştaşul
Uneori se-ntâmpla ceva! Strada mea, lungă şi niţel şerpuită, avea zilele ei de glorie. Unele erau vesele, când trecea nea Vasilache, cofetarul oraşului, singurul pe care comuniştii îl lăsau să lucreze “ în privat”. Asta pentru că deh, şi lor le plăceau prăjiturile lui! Făcea un cremşnit de ţi se …