Articole despre cai

Nicule, bă, Nicule, pe unde îți putrezesc oasele, bă, Nicule, că nu mai știu nimic de tine de treij dă ani. Și când eram noi vecini, lângă uzină, erai cu vreo trei ani mai mic, parcă, bă, Nicule, bă, și nu cred să se fi schimbat asta între timp. Eu …

Bărbații mei, câți or fi fost și nefost de când mi-e legat de soartă să-mi tot caut jumătatea, toți și-au terminat bateriile. Până la ultimul de pe listă. Rând pe rând, pe toți am reușit, ciudat bilanț, să-i pierd pe drum. Unii, grav de tot, și-au pierdut mințile, direcția în …

Sunt mândra posesoare a 85 de rochii, a 120 de săpunuri de colecție și a unui caiet în care scriu ce-am visat în fiecare noapte. Sunt mândra posesoare a 42 de bilete de tren pe ruta București- Târgu Jiu și a 31 de DVD-uri cu fotografii personale. Sunt mândra posesoare …

Pe 23 iulie 2014 am împlinit împotriva dorinței mele, împotriva cursului vieții, împotriva tuturor așteptărilor, împotriva fișelor medicale reale și imaginare, treizeci și unu de ani. E o vârstă pe care nu mi-am dorit-o niciodată, dar în contra căreia găsesc că e deja ridicol să scriu. Fără să fiu cunoscut …

Rugile cele mai puternice sunt cele pe care le murmurăm în gând. Acele dorințe ascunse și dospite în tainițe de suflet și care ni se par prea impertinente pentru a fi spuse și prea puțin rezonabile pentru a merita să-l deranjezi pe Dumnezeu. Ce poți să faci mai mult, decât …

Nu ştiu de ce, dar în traista mea cu frici, una foarte, dar foarte încăpătoare, aia de timp nu s-a-ntrupat până acum. Când eram mică, visam numai să mă fac mare, apoi m-am făcut şi mereu am aşteptat să vină ziua următoare, cu vârstele ei. Câteodată, azi îmi spune că …

Am acuş 38 de ani şi pot să vă spun, fără pic de îndoială, că temelia pe care eu m-am tot zidit a fost copilăria mea. Nu ştiu alţii ce cred, ce simt, dar eu asta ştiu sigur.  Scrisoare către Scumpa mea bunică Iubita mea, amintirea mea, fetiţa mea…unde eşti? …

Istvan era un băiat negricios, cu buze mari şi râs răutăcios. Era oaia neagră a străzii, exemplul negativ pe care ni-l dădeau mamele, fiecăruia dintre noi, acasă. Eram vreo zece-unşpe, de aceiaşi ani, şi Istvan. El era corcitură de ungur – ca şi mine, de altfel. Bunică-sa ieşea la poartă, …

Lumea cuvintelor vine la pachet promoțional cu îndoieli gramaticale, abstractizări de lexic și abuz de argou. Trebuie să fii sensibil, plângăreț numai după deadline-uri, iar mâinile tale ar fi preferabil să se dubleze, cu o eventuală capacitate orală, de asemenea. Gura bate fundul. Până la defulări intelectuale, cuvântul stă la …

Am găsit-o ascultând Nicu Alifantis. Şi m-am enervat. Femeile au ceva aparte când ascultă Alifantis. Se uită în gol, într-o zare doar a lor. Când un bărbat priveşte spre alte orizonturi vrea să plece, îl cheamă ceva, ceva ce va căuta mereu în depărtări, dar e în el, ascuns, mic, …