Articole despre cafenea

Înainte de a începe lectura poveștii trebuie să lăsați deoparte orice prejudecată și infatuare de corectitudine politică. Puneți-le pe cuier, aranjați-le frumos pe spătarul scaunului sau aruncați-le pe capota mașinii, dacă bodyguard-ul e mai interesat să vă salveze viața decât să vă scuture mătreața de pe umeri. Bunica mea era …

Mergeam într-o zi pe străzile orașului, într-o după-amiază friguroasă și, obosită fiind, gândul unei cafele aburinde a încolțit în mintea mea. Am început să caut cu privirea în stânga și în dreapta, ceva ce ar fi semănat cu un bar sau o cafenea. După îndelungi căutări, când tocmai eram pe …

Să zicem că sunteți un călător valah la Țarigrad, aveți treburi importante, dar punga goală. Vă e foame. Este secolul XVI-XVII. Ce faceți? O varianta e să stați pe lângă Topkapî, la pe jumătatea dimineții sau a amiezii. Bucătarii de la palat hrănesc sărăcimea de două ori pe zi, căci …

Mult timp am crezut că trebuie să fiu pe placul tuturor, că e musai să mă străduiesc, să mă forțez să fiu plăcută de oameni. Cu cât mă străduiam mai tare, cu atât mesajul pe care-l transmiteam în exterior avea un efect dezastruos, diametral opus așteptărilor mele. De parcă mă …

Ia spune, când auzi „cafea” la ce te gândeşti? La dimineţi devreme? Nu tocmai? La abur fierbinte? Mmmm, pe aproape… La… Starbucks®? Exact!! Nu cred că există o definiţie mai… delicioasă pentru cafea. Iar acum, bucureştenii se pot bucura de o nouă cafenea Starbucks® deschisă pe 25 noiembrie în AFI …

Am intrat între două întâlniri în cafeneaua micuţă de lângă birou, să mănânc o salată. Cafeneaua micuţă înseamnă trei mese, de obicei ocupate la prânz de corporatiştii din zonă, dornici să mănânce mai sănătos decât la mall. Un mediu intim „în grup”, aş spune. În ideea în care e intimă …

Prin Italia (III) „Timpul pe care nu-l petrecem iubind este un timp pierdut”. Poate să fi fost scris chiar aşa pe soclul statuii lui Torquato din Piaţa Tasso. Cine să ştie? Noi eram atenţi la caleaşca lângă care moţăia căruţaşul în călduţa amiază a verii târzii, şi numai acasă am înţeles …

La început, am crezut că îmi joacă imaginaţia o festă şi nu am dat atenţie acestei idei care, ca o pală de vânt, mi-a zburlit gândurile. Nu mai suntem în perioada „decadenţei”, mi-am spus. Sau suntem. Totul decade în jur. Dar două secole mai târziu, imposibil să fie ea! Și …

-Sunt superstițioasă. Ăsta era al treilea lucru pe care-l aflasem despre ea în mai puțin de un minut. Primul a fost că picioarele ei, învelite în cei mai mulați pantaloni pe care i-am văzut vreodată, erau ca două pisici negre. Străbăteau cafeneaua în căutare prăzii, dar păreau și atente la …

Mi-am terminat, cu greu, şi după mai multe încercări de a abandona, memoriul de master. O temă aparent uşoară, dar, de fapt, teribil de încâlcită: este posibilă existenţa unei prese europene? Am strâns câteva zeci de interviuri, vorbit la telefon cu două duzini de persoane, citit tot cam atâta literatură …