Articole despre boieri

Cazul Ditrău nu face decât să ne vestească viitorul. Cum am ajuns noi aici și ce se va întâmpla mai departe cu noi? Problema cu România este, întâi de toate, că nu înțelegem care e problema cu România.  Pe lângă multe ale necazuri, suntem și analfabeți istoric. Ceea ce înseamnă …

Fragmentele de mai jos – despre viața la conacul familiei Cantacuzino din localitatea Băleni și despre distrugerea acestuia la venirea comuniștilor – stau mărturie tristă despre prăpădul de ieri și de… azi, din păcate. “Într-o noapte din martie 1949, şi soarta proprietarilor, şi cea a domeniului, a fost pecetluită. De conacul …

Când eram eu mică, dar mică de tot, auzeam pe la ăia mari discutându-se despre boieri şi despre cum au trăit ei de bine şi de avut, cât de deştepţi erau ei în capul lor şi cum vorbeau o grămadă de alte graiuri străine. Deh, o lume de basm… Bunică-miu, …

Nu s-a schimbat nimic de la răcnetul nedumerit al boierilor de altădată, surprinși neplăcut, angoasant, că trebuie să mimeze interesul față de problemele poporului. Nimic, deci, de la acel mai vechi “Bonjour, popor!”. Bonjourpopor-ul este, așadar, nemuritor, pe aici. Fiindcă: a)    Statul român este o ficțiune. Deși el este recunoscut …

Cred că nu e om care să nu-l fi citat cu patimă şi patos pe Eminescu şi să nu-şi dorească un Ţepeş redivivus. Şi la fel de sincer cred că revenirea lui Ţepeş e pentru mulţi dintre români la egalitate cu pogorârea însuşi Fiului. Uneori mă gândesc că, pentru noi, …

Vă miraţi că iar s-a picat crunt la simulările de bac? Chiar nu înţeleg de ce. De fapt, ar trebui să fie un subiect de mândrie naţională şi argument că de la Sarmisegetuza ne tragem, iar de la Râm am lăsat prea puţin să ne contamineze fibra naţională. Despre daci …

ÎN NUMELE TATĂLUI – CONVERSAȚIE ÎN SĂPTĂMÂNA MARE  (1) – Mami, de ce ești tristă? Uite, copacii au înflorit, iarba e verde! E o zi așa frumoasă! – Foarte frumoasă, puiul meu. – Și, oamenii, mami, oamenii! Sunt minunați – mi-au pus fundă roșie, mă iau în brațe, mă mângâie …

Se zice că, pe la 1800 şi ceva, cam toată întinderea de pământ dintre Râul Doamnei şi Vâlsan era ţinută de doi boieri mari. Unul – la Muşăteşti, în nord. Altul – tocmai la Costeşti. Stăpânii luau bir de la toţi ţăranii din inima Argeşului. Desagii cu bani erau aduşi, …

Nu prea există etică de alcov. Aia e politica românească de azi. Şi nu numai, cred că e așa dintotdeauna. Dar pe grade de alcovism, desigur. De fapt, termenii sînt contradictorii. Etica e coloana dreaptă, fără putință de-a fi îndoită de nimic, alcovul e locul unde înveți tehnicile de încovoiere …