Articole despre batran

În spatele casei mele e pădurea. În spatele casei mele e o peşteră. Prin spatele casei mele poteca se lăţeşte brusc şi devine întunecată. În spatele casei mele locuieşte, pe pământ, un om. Un om fără casă, fără prieteni, fără familie, fără o stea norocoasă, fără nimic. Stă acolo, pe …

Când ai 40 de ani și toată identitatea ta riscă să se facă bucăți care își caută drumul cunoscut, precum râul către matcă sa, ai senzația că lucrurile care făceau parte din tine și care te defineau îți rânjesc în față cu puterea cu care le-ai controlat până atunci. E …

În Centrul vechi al Bucureștilor, întâlnim o mulțime de tineri amatori de distracție. Grupuri de turiști gălăgioși. Îl mai întâlnim, uneori, pe bărbatul cu fața pudrată și mustață à la Charlie Chaplin, pe pălăria căruia se plimbă, debusolați, doi-trei șoricei minusculi. Tot el mai are și un papagal care, doar …

Nu știu voi, dar eu, când e perioada sărbătorilor, așa, de prin 5 decembrie până după revelion, mă simt parcă mai singură. Păi, ce se întâmplă? Mă gândesc la toate familiile care sunt împreună și se sună să își planifice sărbătorile. – Hei, alo?! Cine face prăjitură cu mere, cu …

Comand un cappuccino pe terasa de la „Brise-Miche”, una dintr cafenelele din preajma Centrului Pompidou. La Paris, totul are alt gust ṣi alt miros: apa, aerul, cafeaua. Chiar ṣi acest cappuccino pe a cărui spumă albă, pufoasă, o inimioară cu contururi de cacao domneṣte drăgăstoasă. Cerul, culorile toamnei de sfârṣit …

Ce poate fi mai plictisitor decât o lungă călătorie cu trenul? Poate doar una mult întârziată, cum se întâmplă ades pe la noi. Asezonată cu defecțiuni de climă și presărată cu personaje colorate, ilustrate atât de bine de Caragiale odată și mereu actuale în peisajul autohton. Și totuși, viața încă …

în cartierul din spatele gării, lampadarele roşii ascund umbre greu de distins. fum de ţigară. miros greu de urină şi parfum ieftin. „un scurt?” întreabă prostituata. sânii grei se revarsă din corsetul negru. nu mă mişc din colţul străzii. stau pitită după un stâlp şi îmi ţin respiraţia. „ce frumoasă …

Ca să ajung la destinație îmi trebuie în jur de 50 de minute, trei străzi perpendiculare una pe cealaltă, o șleahtă de câini apărută de nu se știe unde, o strategie câștigatoare pentru a evita mușcăturile, o a doua strategie, un întreg filmuleț de strategii, strategia câștigatoare, indiferența aparentă din …

Unul din lucrurile pe care nu le-am înțeles niciodată a fost modul în care a dispărut copilăria. Nu a fost nicio graniță distinctă şi nicio discontinuitate. Mai mult, chiar şi acum mai simt, uneori, o parte din ce simțeam pe atunci. Şi, totuşi, cândva, nu ştiu exact când, am încetat …

– Nu mai rezist! Nu e posibil aşa ceva! – Hei, calmează-te! Ce s-a întâmplat? Hohote şi sughiţuri de plâns, asta auzeam de cealaltă parte a telefonului. Când l-a luat în „primire”, era căzut la pat. Nu vorbea, iar ochii îi avea mereu ţintiţi în tavan. Faţa îi era rece …