Articole despre bancuri

Stăteam într-o dimineață de vară la o cafea pe o terasă selectă din centrul orașului, unde, deși cafeaua era doar un pic mai gustoasă decât o spălătură de vase, era totuși foarte șic să fii văzut. Mai ales dacă îți compuneai o figură preocupată și priveai în gol, gânditor, ca …

Eu am făcut patru ani de liceu militar și un an de armată la infanterie. Adică, unul peste altul, am petrecut cinci ani în bocanci grei cu blacheuri care scrâșneau peste pietre. Cinci ani încins la brâu într-o centură lată și groasă țintuită cu capse gălbui de aramă și strânsă peste …

Ați observat? Au dispărut bancurile cu Bulă – nu mai e nevoie de ele. Ce bancuri să mai faci cu Bulă, după ce te-ai delectat cu Vanghelie? Altădată, era măcar hazul de necaz. Acum, Bulă, dacă mai apare când și când prin vreun banc, e atât de deprimant, că nu …

Plin de însemnătăți mi se pare momentul istoric pe care îl trăim: atîta risipă de ironie s-a făcut pe seama imposturii elenei ceaușescu, savant chimist. Sîntem acum în situația de a ne fi năpădit impostorii de acest fel, cu larga noastră adeziune. Sub aspectul recunoașterii formale, nu există nicio diferență …

Așa-mi place când îmi încep ziua în hohote. Azi, de exemplu, ascultam un post de radio căruia i-aș da numele, dar nu știu dacă am voie, cu toate că nu văd de ce nu aș avea voie, dar, în fine, aflându-mă într-un oarecare dubiu, să zicem doar un post de …

Discuțiile contradictorii, care degenerează de multe ori în ceartă, se întâmplă adesea. Sunt inevitabile ca ploaia și vântul. În Ardeal avem o vorbă: la nime’ în casă nu-i ca-n biserică. Drept. Un pic de sare și piper sunt necesare, că tare-i dulce împăcarea. Doar… să nu ți se acrească! Un …

Am crescut în aproape-cultul revelionului. Nu era doar „trecerea dintre ani”, ci un eveniment de primă mână, pus pe picior de egalitate cu Paştele şi Crăciunul – desigur, fără componenta spirituală, dar cel puţin la fel de aşteptat şi pregătit. Două lucruri erau obligatorii şi defineau revelionul: petrecerea şi programul …

O sufragerie mică de bloc, ce îndeplinește și rolul de cameră de zi și de dormitor. E una din acele rare dăți din an când masa dreptunghiulară de furnir lăcuit de culoarea cireșului își dublează lungimea, cu ajutorul extensiei rabatabile din mijloc. Eu sunt responsabilă cu aranjarea mesei. Întâi, fața …

Tata. Semăn cu tata prea mult. De-aia nici nu pot scrie despre el. Sunt înaltă ca tata, dar departe de tata. El are 2,10 metri. Dacă n-aş fi făcut nenorocita aia de cură de slăbire când aveam 15 ani şi jumătate – iată că nici despre aia nu pot scrie …

Am fost al dracului de adaptabilă. M-am adaptat fără să vreau, pentru simplul motiv că nu înţelegeam mai nimic. Nici glumele, nici ”à propos”-urile fine, nici trimiterile, nici reperele. Politica nu mă interesa, despre actorii aceia nu auzisem în viaţa mea, despre compatibilitatea dintre mirosul hârtiei igienice și culoarea, ori contextul expunerii …