Rudoiu, spatele drept! Te-ai cam cocoșat

9 August 2015

ioana dudaLa început mi-a fost drag Mihnea Rudoiu. Că ha ha ha și hi hi hi. Eram la birou și îi citeam materialele de pe Catchy. Era drăguț și relaxant. Și apoi nu a mai fost așa. A început să transpară din articolele lui nevoia de aplauze. Scria pentru că voia să își facă publicitate. Prima oară am înțeles. A doua oară la fel. Dar apoi a început să mă plictisească și, ori nu îi mai citeam materialele, ori o făceam pe sărite, sperând să regăsesc acolo ceea ce mă făcea să dau click când vedeam că a mai scris ceva.

Toți avem nevoie de confirmări. Bineînțeles că da. Vrem să ne citească lumea, să ne dea like, să fim iubiți. Dar e foarte important să fim decenți. Și niciodată, dar absolut niciodată, nu terfelești alți oameni, încercând să îți reconfirmi valoarea. Aici, însă, vorbim despre demnitate, etică, și altele ale omului drept. Adevărat e că la jurnalism te învață că, dacă vrei să ai rating și să vinzi, e important să vorbești despre ăia de îi cunosc toți, oamenii momentului. Le-ai pus numele în titlul, și gata. Ca pâinea caldă se vinde.

De aici însă, până la a te preta la o prostituție literară, ca articolul publicat (și nu vreau să pun hyperlink către material, pentru că este grotesc) în Kamikaze de Mihnea Rudoiu, e mult. Mult prea mult. Din tot. Nesimțire, indecență, aroganță crasă (sau poate doar un mod de a masca prost nesiguranța de sine), lipsă a demnității. Până la urmă de coloană vertebrală e vorba. Strâmbă.

Mister Rudoiu, vreau să îți spun o vorbă. Tati, io nu am fost violată. Că am fost norocoasă. Nu am fost cuminte, să știi. Am fost și la petreceri, am purtat și fuste scurte, m-am și pilit pe ici, pe colo. Ca orice adolescent. Noi așa am crescut. Mai fugeam pe geam, ca să mergem la discotecă, ne mai luam tricouri scurte, de se vedea buricu’, pentru că așa era la modă. Și știi cum sunt tinerii, proști. Vor să fie ca ceilalți. Și atunci copiază ce văd în jur. Dar, după cum spuneam, am fost norocoasă și nu am în “palmares” un viol.

Cunosc, însă, câteva fete care s-au pricopsit cu așa ceva. Să mor dacă au vrut. Și îți jur pe roșu că unele, de abia după ani, deși fiindu-mi apropiate, au reușit să îmi povestească despre asta. Pentru că undeva, în adâncul ființei tale, ai certitudinea că tu ai fost vinovată. Și îți e rușine. Și vrei să te pedepsești. Și îți spui că ai făcut tu ceva rău, și ai meritat ceea ce ți s-a întâmplat. Știi cum se poate ca mama și tata să nu observe? Ori nu le prea pasă, chiar dacă minciuna pe care o îndrugi e cusută cu ață albă. Ori ai grijă să intri în casă destul de încet, încât să nu te audă. Poate nu ți-au dat-o la față, să se vadă. Poate ți-au dat-o la ficat. Te-a durut de ai înnebunit, dar nu poți scoate vorbe la proces, că nu ai vânătăi. Cel puțin așa gândești tu, că ești copil și nu știi cum stau treburile. Tu știi doar că, dacă nu se vede, pentru alții nu există.

writer2

Te duci acasă, te uiți în oglindă și tu simți urmele, dar nimeni altcineva nu le vede. Așa că faci o baie fierbinte, încercând să te speli de păcate. Te freci și te freci, până îți jupoi pielea și apoi te pui în pat, cu genunchii la piept și icnești încet, nu care cumva să te audă mă-ta și tac-tu, din camera cealaltă, să se trezească și să te ia la împins vagoane sau pur și simplu să te întrebe despre asta. Pentru că tu despre asta ai vrea să uiți.

Tati, am povestit io cum o fată din Algeria a fost violată anul trecut, iar mă-sa și surorile ei au bătut-o și au batjocorit-o într-atât, încât fata aia, la 17 ani, a fugit de acasă, în România, numai să scape de ele. E real. Se întâmplă și la noi. Știi tu mai bine. Nu te preface că nu știi.

Bine, tu, probabil, vii dintr-o familie, care, dacă ție ți-ar fi tras-o unul în c*r pe la șaispe ani, l-ar fi linșat pe ăla. Dar știi, tati, tu nu ești toți și nici punct de reper universal. Fiecare om își trăiește experiențele în felul lui. Are un filtru personal, rațional și emoțional. Și nu, din păcate nu ne putem raporta la tine, toți. Nici n-am vrea, nici n-am putea.

Nu sar în apărarea Petronelei Rotar. Nu o cunosc, nu suntem prietene. Poate povestea e reală. Poate nu. Dar te-ai gândit, un moment, că s-ar putea să fie? Fă un exercițiu de imaginație. Și dacă nici atunci nu simți strop de rușine recitind ceea ce ai scris, ai probleme. Grave. Să te cauți la suflet, tati.

Să știi că eu nu te suspectez  de lipsă de empatie sau sensibilitatea în fața dramelor umanității. Dar deloc. Însă te suspectez din ce în ce mai mult de o nevoie acută de atenție. Și pentru că nu mai ești mulțumit de ceea ce îți iese din condei, măcar aplauzele să le auzi. Să ai iluzia că încă poți. Că nu e totul pierdut. Eu cred că te confrunți cu drama scriitorului în impas. Când vrei, și vrei, dar nu îți iese nimic. Stai ore întregi în fața paginii goale și nu reușești să scrii două fraze pe care să simți că din sufletul tău le-ai rupt.

Te înțeleg, dar ceea ce a ai făcut e mult, mult prea mult. Chiar și pentru tine.

Tati, eu zic să lași inspirația să vină la tine. Nu îi mai forța mâna, că uite ce prostii faci.

Pe Ioana o găsiți și aici.



Citiţi şi

Lumea în care trăim

Cu ce m-am ales în viață

Eseu despre trezire

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Larisa / 26 October 2015 12:49

    @dina, ba eu cred ca esti Rudoiu, nu de alta dar la comentarii am mai avut polemici cu respectivul si era ca tine, fara sare si piper.

    Ca si Ioana si eu l-am simpatizat la inceput pe Rudoiu, ca parea inteligent, apoi articolele lui au inceput sa scoata la iveala tot mai mult frustrari personale si lacune in educatie si de atunci nu l-am mai citit. Nu stiu articolul in discutie, dar de curiozitate il caut.

    Pe Petronela nu o simpatizez, cred ca are in comun cu Rudoiu o nevoie deranjanta de atentie. Eu sincer, n-am auzit de el in afara de Catchy. Cei care iubesc literatura adevarata vor constata cu usurinta disperarea lui de wanna be a writer. Macar bloggerii isi asuma ca sunt atat, bloggeri nu mari scriitori.

    Pana una alta desi nu cunosc articolul i promit sa revin aici cu alt comentariu dupa c-l citesc, nu cred ca esti femeie, ca sa poti fi dina, ca o femeie nu va considera niciodata un viol invechit, daca s-a intamplat acum 1 an 10 sau 20. Un viol, e un viol, trecerea timpului nu spala trauma, si are aceiasi importanta pt victima ca a2a zi. Eu ca femeie, si victima a unui viol iti pot spune un lucru. Cum a zis Ioana, ca are prietene care ani de zile nu au spus prin ce au trecut, asa sunt si eu. Si nu cred ca a fost o nevoie de afirmare acolo, cand a aparut cazul din Vaslui. Problema e ca atunci cand un astfel de caz dramatic, devine public, urla trauma in tine si simti nevoia sa te revolti, si e bine ca femeile care au fost abuzate sa spuna, pt a constitui un demers anti viol.

    Reply
  2. dina / 9 August 2015 14:00

    Această Duda mi se pare un fake ieftin al Petronelei. I-a imprumutat stilul, limbajul, iar acum prestează si ca avocat, intr-o cauza care n-o priveste. Probabil, face asta pt. a intra in grațiile multitudinii de fane petroliene, care atunci cand varsă o lacrimă amara, pt. ca “nenorocitul n-o lasă p-aia”, se simt razbunate de razboinica Petronela. Care Petronela, dorind sa para si mai aproape de mase, le-a servit acestora si un viol, care, chiar daca e vechi, vinde si instigă. Care-i treaba, Catchy, cu aceasta “cruciada”? Daca n-ai vrut sa vezi macar ce contine acel articol “defaimator” al lui Rudoiu, de ce dai acum drumul la “dulai” impotriva lui? Ce va priveste pe voi, “fetele lu’ mama Catchy”, cum si ce scrie Rudoiu pe alt site? Sa-nteleg ca, mai nou, faceti un fel de analiză a presei, axată pe subiectele care nu va “coafeaza” cum trebuie? Din moment ce Catchy a refuzat sa publice un articol, ar fi trebuit sa se delimiteze total de acel articol. L-au publicat altii, consecințele sunt ale lor, ca si reactiile si replicile. Dar Catchy nu putea rata o ocazie de a fi alături de multele cititoare, care vibrează la cuvântul “viol”, dar nu inteleg metonimiile lui Rudoiu. Violul vinde si sensibileaza. Iar Duda s-a agățat de acest subiect, exact asa cum s-a agățat Petronela de violul din Vaslui, pt. a-l scoate si pe al ei de la naftalină, cu scopul precis de a camufla alte chestii. Si de a iesi in evidență, desigur (ca daca nu dorea publicitate, mergea la psiholog, nu la o televiziune, fie ea si locala). Ca si epigoana ei, Duda. Ioana Duda!

    Reply
  3. nicu / 9 August 2015 12:43

    „Și niciodată, dar absolut niciodată, nu terfelești alți oameni, încercând să îți reconfirmi valoarea.”…daca esti atat de principiala sa sari in apararea PR (si este dreptul tau sa faci asta) de ce nu ai facut acelasi lucru si atunci cand PR a scris articolul despre Plesu care s-a dovedit ca a fost o mare magarie?! De ce nu ai mustruluit-o pe PR si nu i-ai atras atentia ca asa ceva nu se face si ”niciodată, dar absolut niciodată, nu terfelești alți oameni, încercând să îți reconfirmi valoarea.” E ceva putred aici (sau in Danemarca?)!

    Reply
  4. dina / 9 August 2015 11:53

    Eu m-am mirat ca Ioana Duda s-a supărat abia acum. Cam tarziu, mai, mami! Ce fel de cetateanca solidară cu violul esti tu? Sau ai asteptat unda verde de la “mama Catchy”? Daca-i asa, te intelegem. Nu, nu, nu vrem s-o superi, ca nu stim cine te mai publică după… Stii, istericele nu-s asa la mare cautare. Mai ales alea care vor sa fie un fel de Petronele. Asa, populare, like-uite si lăudate. Sincera sa fiu, de Rudoiu am mai auzit si in afara de Catchy, dar de tine…. ntz, ntz. Pe unde te-ai mai produs before? Ai sa fii dezamăgită, dar eu nu te citesc! Am prostul obicei sa citesc întâi comentariile, iar daca alea sunt inteligente, întru si la articol, iar daca nu, nu. Ei, afla ca tie nu prea ti se lasa comentarii inteligente (desigur, acum este o exceptie!). Si nu te citesc pt. ca nu-mi plac bagacioasele. Deloc! Care-i treaba ta, in acest caz: de acuzator al lui Rudoiu sau de apărător al Petronelei? Tu n-ai aflat ca trăiesti intr-o tara liberă si libertatea cuvântului e cel dintâi drept castigat, in urma secularelor lupte duse de poporul roman? Daca n-ar fi fost asa, mai, mami, tu n-ai fi putut sa “fu*i” si sa indemni bărbații la o “l*ba”, nici măcar pe Catchy. Din acelasi motiv, Rudoiu scrie ce-i vine lui in cap. Si daca lui i s-a părut ca violul public al Petronelei a fost cusut cu ață albă, nu acum 22 de ani, ci acum doua săptămâni, in virtutea libertății cuvântului, s-a apucat sa scrie versiunea lui. Care e mult mai buna decat cea originală! Pt. ca, spre deosebire de voi, unele fete Catchy, Rudoiu scrie inteligent, chiar si atunci cand vi se pare vouă ca e in pana de scris. P.S.: Nu sunt mama lui Rudoiu, nu sunt nici Rudoiu, nici fostul lui Duda si nici vreo potențială de-a lui Rudoiu sau de-a Dudei!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro