Citeam, dragă prietene, despre pâinea unei alte autoare de pe Catchy, una pierdută şi odată cu ea, risipit şi cercul unora dragi. Şi-mi pare rău, fiindcă sunt fericită. Fericită. FERICITĂ. Fericită cum n-am mai fost de dinainte de terminarea liceului. Iar fericirea mea e prea egoistă ca să poată privi nefericirea altora. Mi-aş dori din tot sufletul ca toată lumea să fie cel puţin la fel de fericită cum sunt eu azi. Şi mi-aş dori să ştiu să-i cer lui Dumnezeu înţelepciune să o pot menţine pe a mea pentru tot restul vieţii lângă inima mea.
Am o mărturisire de făcut. Sunt o bucătăreasă bună, dar nu sunt gospodină. Şi e nevoie de mai mult decât un fel de mâncare bine gătit şi o curăţenie (igienică) pentru a face dintr-o casă, acasă. Ştiu, nu e politically correct să recunosc asta, nu la vârsta mea. Şi nu, nu am niciun fel de motive pentru asta, doar justificări puerile care ţin mai mult de lipsa de implicare decât ceva real, palpabil. Iar lipsa lui acasă a însemnat cel mai des şi lipsa fericirii. Cu toate hachiţele mele moderniste, undeva adânc în ARN-ul meu stă scris probabil cu litere de foc că fericirea şi acasă se împart, nu sunt tezaure de folosinţă solitară.
Însă am început să învăţ ce înseamnă acasă şi ce înseamnă fericirea.
Ţii minte, dragă prietene, că, mai anţărţ, inima casei, punctul central, centrul de gravitaţie al familiei era chiar vatra bucătăriei, acolo unde în foc se năştea rotundul pâinii? Acelaşi rotund în jurul căruia se tocmea toată gospodăria.
Aşa că iau un castron de făină integrală din grâul de la ”moşie”, ca în ceva vechi, moştenire peste veac. Apă de la filtru, ca să fie ceva albastru. Drojdie vie, ca ceva de împrumut, să crească, să se înmulţească spornic. Sare (de la noi, din munţii care au fost odată mări,) ca ceva alb. Şi frământatul e de la mine. Nou de fiecare dată.
Pâinea mea, declaraţia mea de dragoste din fiecare zi.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.