Cică Gabriel Resources o să ceară României despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari, dacă Parlamentul nu aprobă urgent începerea exploatării aurului de la Roșia Montană.
Anunțul, făcut de la Londra de Jonathan Henry, directorul executiv al companiei canadiene, are ca prim scop liniștirea propriilor investitori. Fiindcă bursa le dă deja mari semne de panică. Al doilea scop este lansarea unei noi linii de atac pentru propagandiștii proiectului minier. Dacă nu ne-au convins promisiunile, poate reacționăm la amenințări. Amândouă sunt, însă, la fel de jignitoare pentru inteligența opiniei publice românești.
Opinia publică a rămas ultimul obstacol în calea controversatului proiect. Clasa politică ajunsese la un uimitor consens, în contradicție flagrantă cu virulența dezbaterilor pe această temă din timpul campaniei electorale. Doar protestele de stradă i-au determinat pe liderii USL să facă pasul înapoi și să revină la o poziție mai sceptică față de binefacerile mineritului cu cianuri în Munții Apuseni.
Altfel, entuziasmul lor brusc pentru “locurile de muncă” promise la Roșia Montană ar fi continuat la fel de năucitor ca și tăcerea presei, care – orbită de reclamele Gold Corporation – n-a văzut zile întregi că sunt demonstrații în toată țara. Nu mă îndoiesc că toate aceastea au costat la greu. La greu de decontat.
Potrivit directorului de la Gabriel Resources, compania canadiană a investit deja în România circa 550 milioane dolari. Sper că a păstrat cu grijă toate chitanțele. Cred că ne-ar face un mare serviciu dacă le-ar prezenta în fața unei instanțe. Dar s-ar putea să nu fie nevoit să o facă, dacă Guvernul de la București se oferă singur să plătească…
Nu amenințările lui Jonathan Henry mă îngrijorează, ci faptul că Victor Ponta s-a grăbit sa le preia nemestecate. Avansând și o sumă care reprezintă de aproape patru ori investiția estimată de canadieni (dar numai jumatate din cât zic ei că vor cere). În general, nu caut conspirații acolo unde prostia poate fi o explicație plauzibilă. E totuși straniu că, în aceeași zi, un alt membru al Guvernului, ministrul Rovana Plumb, dă generos muniție adversarului într-un eventual proces cu statul roman. Declarând candidă că, deși nu a primit niciodată aviz de mediu, compania canadiană îndeplinește toate condițiile necesare. Îmi amintesc iar de contractul cu Bechtel. Ne pregătim din nou să dăm doua miliarde pentru nimic?
Nota redacției – Miruna Munteanu a fost anunțată că îi încetează contractul de colaborare cu ziarul Jurnalul Național după ce a publicat cele două articole refuzate pe pagina ei de facebook, pe 12 septembrie. Mai mult citiți aici. Am luat hotărârea, în semn de protest față de acest abuz și de solidaritate cu jurnalista, să publicăm noi articolele cu pricina. Vă mulțumim pentru înțelegere și în cazul în care aveți altă opinie decât Miruna Munteanu. Iar pentru cei care ar suspecta-o de părtinire interesată, iată ce scria jurnalista pe 25 martie 2006!
Citiţi şi
Țara în care hoții și proștii ne omoară între ei
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
